Aproape jumătate dintre angajații din Europa se confruntă cu riscuri majore pentru sănătatea mintală în cadrul mediului profesional. În ciuda gravității situației, subiectul rămâne unul dificil de abordat în discuțiile publice, ceea ce îngreunează adoptarea unor soluții concrete. Această problemă devine tot mai presantă în contextul actual marcat de un deficit de personal și de îmbătrânirea populației pe continentul european.
William Cockburn, directorul executiv al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), avertizează că reticența de a discuta deschis despre aceste probleme reprezintă principalul obstacol în calea schimbării. Atât angajatorii, cât și lucrătorii par să evite aceste subiecte sensibile. Conform datelor furnizate de EU-OSHA, aproximativ 45% dintre lucrătorii europeni sunt expuși unor riscuri psihosociale la serviciu, ceea ce indică o vulnerabilitate sistemică.
Printre factorii de risc identificați se numără programul de lucru prelungit, ritmul intens de muncă și sarcinile care solicită un efort emoțional ridicat. Aproximativ 44% dintre angajați susțin că se confruntă direct cu presiunea timpului sau cu un volum de muncă prea mare. William Cockburn subliniază că aceste situații pot degenera în cazuri extreme de hărțuire, intimidare sau chiar violență, necesitând o abordare similară cu cea dedicată sănătății fizice.
Impactul economic al acestei criori este masiv pentru întreaga regiune. Potrivit Institutului European al Sindicatelor (ETUI), depresia cauzată de mediul de lucru generează costuri de peste 100 de miliarde de euro pe an pentru Uniunea Europeană. Această sumă vastă include cheltuielile medicale, absențele de la serviciu, scăderea productivității și alte costuri sociale generate de starea de sănătate a forței de muncă.
Esther Lynch, secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), propune o schimbare de paradigmă în prevenție. Ea susține că accentul trebuie pus pe condițiile de muncă și nu doar pe persoanele afectate, comparând necesitatea evaluării riscurilor cu instalarea dispozitivelor de protecție în mediul industrial. Obiectivul este analizarea pericolelor asociate modului de desfășurare a activității înainte ca problemele să devină cronice.
În acest sens, Comisia Europeană a lansat campania „Locuri de muncă sănătoase” (Healthy Workplaces) pentru a ajuta angajatorii să gestioneze riscurile psihosociale. Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al CE pentru drepturi sociale și locuri de muncă, a declarat că investițiile în medii de lucru sănătoase reduc numărul de concedii medicale și fluctuația de personal. Aceste măsuri îmbunătățesc performanța și reduc presiunea asupra sistemelor de sănătate.