O analiză extinsă a ratelor de vaccinare pentru șapte tipuri de vaccinuri destinate copiilor arată o evoluție îngrijorătoare în Europa. Studiul, publicat în The Lancet Regional Health, a urmărit datele furnizate de OMS și UNICEF pentru cele 27 de țări ale UE pe o perioadă de peste 40 de ani, între 1980 și 2024. Rezultatele evidențiază o realitate complexă, în care, deși unele țare au atins praguri înalte, alte înregistrează scăderi semnificative.
În timp ce Luxemburgul și Portugalia au ajuns să aibă o acoperire de cel puțin 95% pentru cele șapte vaccinuri analizate, România se află într-o poziție mult mai precară. În prezent, rata de vaccinare în România este sub 80%, ceea ce indică o diferență majoră față de liderii europeni. Această situație este una dintre cele mai grave exemple de inegalitate în acoperirea imunitară dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Cercetătorii au observat o deteriorare generalizată a ratelor de vaccinare, proces care a început în perioada 2019-2022, coincidând cu pandemia de COVID-19. În acest context, România figurează printre țările unde toate cele șapte vaccinuri analizate au înregistrat scăderi în ultimii ani, alături de Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos și Suedia. Scăderile au fost particulare în cazul vaccinurilor împotriva meningitei B și a poliomielitei, care sunt în scădere în 20 de țări.
Evoluția negativă este vizibilă și la alte vaccinuri, precum cel pentru hepatită B, care este în scădere în 18 țări, sau cel pentru difterie, tetanos și poliomielită, prezent în 17 țări. Deși pandemia de COVID-19 a putut cauza perturbări ale sistemului sanitar și a alimentat dezinformarea, autorii studiului subliniază urgența de a asigura o acoperire ridicată pentru a preveni reapariția bolilor infecțioase. Scăderea ratelor indică riscuri crescute pentru imunitatea colectivă.
Efectul de protecție al vaccinărilor este masiv, studiul menționând că în ultimii 50 de ani acestea au prevenit peste 154 de milioane de decese la nivel mondial. Scăderile recente sunt marcate în special pentru meningita B și poliomielită, în timp ce tendințele pentru rujeolă și rubeolă par a fi mai puțin nefavorabile. Autorii insistă că sunt necesare măsuri la nivel internațional și comunitar pentru a inversa aceste tendințe negative.
În contextul global, vaccinarea rămâne un pilon de stabilitate pentru sănătatea publică, reușind să reducă incidența bolilor precum pneumonia, tetanosul sau difteria. Deși criza sanitară recentă a afectat sistemele de sănătate, importanța imunizării rămâne critică pentru prevenirea deceselor infantile. Această evoluție a ratelor de vaccinare în Europa pune în evidență vulnerabilitatea sistemelor de sănătate în fața noilor provocări de dezinformare și a perturbărilor cauzate de crize globale.