Cercetătorii de la Universitatea Națională din Seul au publicat un studiu în GeroScience care prezintă o metodă nouă de a estima vârsta biologică. Această abordare utilizează o scanare a părții din spate a ochiului pentru a oferi o evaluare rapidă și neinvazivă a procesului de îmbătrânire. Tehnologia propusă ar putea oferi o acuratețe superioară modelelor retiniene utilizate anterior în mediul de cercetare.
Metoda se bazează pe tehnologia numită „retinal age gap” (RAG), dezvoltată de oamenii de știință de-a lungul mai multor ani. Aceasta utilizează o bază vastă de imagini pentru a estima vârsta unei persoane prin analiza ochiului, o parte a corpului strâns legată de creier și inimă. Scopul este de a evidenția diferențele dintre vârsta cronologică și cea biologică, oferind astfel indicatori preciși pentru prevenția bolilor.
Pentru a îmbunătăți precizia, cercetătorii au utilizat un amestec de imagini de la ochi sănătoși și ochi afectați de boli ale retinei sau ale nervului optic. Studiul a inclus 29.530 de scanări retiniene de la 7.535 de participanți, sistemul fiind apoi testat pe alte 14.832 de scanări provenite de la 7.416 participanți. Modelul a reușit să prezică vârsta reală cu o eroare medie de doar 2,5–2,7 ani.
Rezultatele arată că valorile RAG mai ridicate sunt asociate cu factori specifici de sănătate și stil de viață. De exemplu, diabetul este corelat cu o creștere de +2,52 ani, în timp ce fumătorii actuali prezintă o valoare de +0,5 ani peste vârsta reală. De asemenea, s-a observat o creștere de +1,86 ani în cazul cataractei și de +0,6 ani în cazul degenerescenței maculare.
O direcție importantă de dezvoltare este utilizarea „învățării multi-task” pentru a evalua simultan vârsta și sexul pacientului. Această tehnică ar putea reduce erorile cauzate de diferențele biologice dintre bărbați și femei. În clinicile de oftalmologie, tehnologia RAG ar putea ajuta la identificarea pacienților care au nevoie de o evaluare sistemică suplimentară, monitorizând în același timp răspunsurile la intervențiile medicale.
În prezent, această tehnologie este considerată mai potrivită pentru monitorizarea tendințelor la nivel de populație decât pentru evaluarea riscurilor la nivel individual. Cercetătorii subliniază că validarea metodei prin studii longitudinale este esențială pentru a demonstra că RAG reflectă cu adevărat îmbătrânirea biologică. Este necesară compararea acestor rezultate cu biomarkeri consacrați pentru a confirma utilitatea clinică a scanărilor oculare în predictia sănătății generale.