Trecerea la ora de iarnă, programată pentru noaptea de 24 spre 25 octombrie, impune o reglare a ceasului biologic pe lângă modificarea indicelui orar. În această noapte, la ora 3, ceasurile se vor da înapoi la ora 2, oferind o oră suplimentară de somn. Deși acest proces este necesar, el poate influența direct nivelul hormonilor care funcționează pe un ritm circadian precis, necesitând câteva zile pentru ca organismul să își recapete echilibrul.
Profesorul Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma, explică faptul că hormonul de creștere (GH) urcă în timpul nopții. Schimbarea orei poate provoca variații hormonale ocazionale, în special la cortizol, un hormon care are un nivel ridicat dimineața și scade semnificativ noaptea. Deși există studii care sugerează o creștere a accidentelor cardio și cerebrovasculare în această perioadă, medicul menționează că aceste observații necesită confirmare pe un număr mai mare de cazuri.
Un studiu australian publicat în Chronobiology International a evidențiat importanța luminii în reglarea cortizolului, analizând 27.569 de probe de sânge pe parcursul a 13 ani. Rezultatele arată că pentru fiecare oră în plus cu care întârzia răsăritul soarelui, cortizolul median creștea cu 4,8%, valorile cele mai mici fiind înregistrate vara. Acest lucru confirmă faptul că lumina este principalul reper al ritmului cortizolului, acesta rezistând schimbărilor artificiale de oră impuse de legislația europeană.
Simptomele de adaptare pot include dificultăți de adormire, somnolență, scăderea atenției, oboseală, iritabilitate, dureri de cap și probleme de concentrare. Glanda pineală, responsabilă pentru producția de melatonină, are nevoie de timp pentru a se ajusta la noul program. Pentru persoanele predispuse, perioadele de întuneric timpurviu pot favoriza tulburarea afectivă sezonieră, manifestată prin proastă dispoziție și poftă de dulce, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de iarnă de pe 21 decembrie.
Pentru a minimiza impactul, specialiștii recomandă mutarea treptată a orei de culcare și a mesei cu 10–15 minute înainte de schimbare. Expunerea la lumina naturală dimineața este esențială pentru a bloca melatonina, iar consumul de carbohidrați complecși la prânz poate ajuta la producția de serotonină. Seara, este recomandat să se consume proteine ușor de digerat, precum peștele sau carnea albă, evitând alcoolul și dispozitivele electronice cu cel puțin o oră înainte de somn.
Reglarea orei de vară sau de iarnă este o temă care implică și dimensiuni economice semnificative la nivel european. În Italia, operatorul rețelei electrice, Terna, a raportat că ora de vară a generat economii de aproximativ 2,3 miliarde de euro între anii 2004 și 2025. De asemenea, Societatea Italiană de Medicină a Mediului (SIMA) estimează că menținerea orei de vară ar reduce consumul cu circa 720 de milioane de kWh anual și emisiile de CO2 cu 200.000 de tone.