Schimbările climatice trebuie recunoscute oficial ca o urgență sanitară mondială pentru a asigura finanțarea necesară adaptării sistemelor de sănătate și a economiilor. Această solicitare vine în urma unui raport de specialitate care indică faptul că canicula a provocat aproximativ 3 milioane de decese la nivel global în perioada 2016-2023. Expertiza este oferită de a 10-a ediție a raportului Lancet Countdown, care evaluează impactul climatic asupra populației mondiale.
Raportul este realizat de 146 de cercetători din 30 de țări și este publicat înainte de COP 31. Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului științific Lancet Countdown, a declarat că efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătății avansează mai repede decât răspunsul global și chiar se accelerează. Ea solicită instituirea unui mecanism de intervenție de urgență coordonat între state, similar modului în care Organizația Mondială a Sănătății acționează în cazul unei pandemii.
În anul 2023, s-a înregistrat un număr record de 710.000 de decese care pot fi asociate cu canicula. Această cifră depășește numărul de decese cauzate de malarie sau de HIV, iar peste două treimi din aceste pierderi de vieți sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de om. Prof. Ollie Jay de la Universitatea din Sydney explică faptul că intensitatea și frecvența perioadelor de căldură extremă sunt amplificate de activitățile umane, ceea ce duce la un număr mai mare de decese față de un scenariu ipotetic fără încălzire globală.
Impactul economic este unul masiv, deoarece încălzirea globală a costat economia mondială peste o mie de miliarde de dolari pe an în ultimii trei ani, prin reducerea productivității angajaților. Asia de Sud-Est și Africa sunt cele mai afectate regiuni, pierzând respectiv 3,9% și 3,2% din PIB-ul lor. În contrast, Europa a înregistrat o pierdere de doar 0,2% din PIB, iar continentul american 1,5%. Deși investițiile în energii curate au atins 2.100 miliarde de dolari în 2025, combustibilii fosili reprezintă încă 80% din energia mondială.
Deși finanțarea cercetării medicale legate de schimbările climatice s-a multiplicat de 7 ori, ajungând la 316 milioane de dolari în 2024, distribuția fondurilor este inegală. Aproximativ 84% din aceste resurse sunt alocate cercetătorilor din țările bogate, în timp ce cele mai puțin dezvoltate națiuni sunt cele care suferă cele mai mari amenințări la sănătate. Marina Romanello a subliniat că eforturile depuse sunt prea lente și prea modeste, neajungând la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor.
Problema sănătății publice în contextul crizei climatice a devenit o temă de discuție globală intensă, având în vedere că decesele cauzate de căldură au depășit deja indicatori istorici precum malaria sau HIV. Această evoluție pune presiune pe instituțiile internaționale să reformuleze prioritățile de finanțare pentru a preveni o escaladare a mortalității cauzate de evenimentele meteorologice extreme care devin tot mai frecvente.