Conferința „Securitatea sanitară a României: acces, inovație și reziliență” a avut loc la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Evenimentul, desfășurat în cadrul platformei „Împreună protejăm România”, a reunit reprezentanți ai sistemului medical, ai administrației și ai sectorului privat. Participanții au discutat despre vulnerabilitățile sistemului de sănătate și despre soluțiile necesare pentru a asigura un acces echitabil la servicii medicale de calitate în întreaga țară.
Unul dintre punctele centrale ale dezbaterilor a fost necesitatea unei planificări strategice pentru investițiile în infrastructură. Iuliana Feclistov, vicepreședinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, a explicat că orice investiție trebuie să înceapă înainte de exercițiul financiar, fiind proiectată pe nevoile reale de operare. În același sens, Adrian Marius Dobre, director general al Companiei Naționale UNIFARM, a propus crearea unui microsistem național pentru a asigura producția, distribuția și necesarul de medicamente esențiale atât în marile centre, cât și în localitățile mici.
Resiliența sistemului de urgență și gestionarea crizelor au fost, de asemenea, teme majore de discuție. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București–Ilfov, a avertizat că devotamentul personalului nu poate înlocui investiția în echipamente și infrastructură. Totodată, Adina Geană, director pentru Calitate și Siguranța Pacientului la SANADOR, a propus promovarea unei Legi a securității sanitare în România. Ea a subliniat că, în perioade critice, capacitatea publică de răspuns trebuie să fie completată de resursele mobilizabile din sectorul privat.
Problemele de sănătate publică au fost abordate și din perspectiva riscurilor naționale. Alexandru Scafa-Udriște, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic C.F. 2 București, a declarat că prevalența bolilor cardiovasculare reprezintă o problemă de securitate națională. Pe aceeași temă, Valentin-Veron Toma, de la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, a semnalat lipsa unui plan național de prevenire și combatere a valurilor de căldură. Acesta a evidențiat impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, solicitând cooperarea între autorități și comunități.
Epuizarea personalului medical a fost identificată ca un factor critic care afectează stabilitatea întregului sistem sanitar. Adriana Cotel, de la UMF „Carol Davila”, a argumentat că este imperativ să existe instrumente validate pentru a măsura burnoutul în rândul angajaților. În paralel, Mihaela Gușă, din partea Schneider Electric România, a subliniat că infrastructura electrică a spitalelor reprezintă o investiție directă în siguranța națională. Fără surse de energie redundante și sisteme de monitorizare, funcționarea continuă a unităților medicale este pusă în pericol.
Securitatea sanitară depinde de o coordonare complexă între instituțiile statului, universități și sectorul privat. De la gestionarea rezervelor de sânge, discutată de Maria Cristina Ranetti și Elena Lucia Grijac, până la necesitatea de a menține funcționale spitalele din orașele mici menționate de Constantin Poiană, sistemul necesită o viziune de ansamblu. Succesul rezilienței medicale depinde de capacitatea de a anticipa crizele prin date corecte, prevenție și o distribuție echitabilă a resurselor pe tot teritoriul României.