Un nou studiu de cercetare efectuat de Universitatea din Stockholm și Institutul Karolinska din Suedia indică faptul că mediul înconjurător imediat poate influența semnificativ sănătatea creierului. Rezultatele arată că persoanele care locuiesc în zone cu o prezență extinsă a spațiilor verzi au un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demență. Această descoperire pune sub semnul întrebării modul în care sunt planificate mediile rezidențiale în contextul îmbătrânirii sănătoase a populației.
Cercetarea, publicată în revista „Alzheimer’s & Dementia”, a urmărit aproape 3.000 de participanți pe parcursul unei perioade de 16 ani. Experții au cartografiat vegetația din jurul locuințelor și au monitorizat procesele de gândire, procesarea emoțiilor și evoluția demenței. Studiul a demonstrat că protecția împotriva bolii este mai puternică atunci când spațiile verzi se află într-un radius de 100 de metri de locuință. Pe măsură ce distanța față de vegetație crește, această asociare cu un creier mai sănătos tinde să slăbească.
Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării și coautoare principală, explică faptul că mediul înconjurător este un element esențial pentru crearea condițiilor care favorizează sănătatea cerebrală. Factorii direcți care contribuie la acest beneficiu includ reducerea stresului, îmbunătățirea calității somnului, încurajarea mișcării și creșterea coeziunii sociale prin implicarea în comunitate. Spațiile verzi pot ajuta la refacerea psihologică și pot spori sentimentul de bunăstare generală al indivizilor care utilizează aceste medii naturale.
Pe lângă beneficiile directe, autorii studiului menționează și factori indirecți care protejează sănătatea întregului corp. Expunerea la zgomotul traficului, poluarea aerului și căldura extremă poate fi redusă prin prezența vegetației în apropierea locuințelor. Neurologul Ulf Kallweit, copreședinte al grupului de lucru privind influențele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie, susține că organizarea locuințelor și mediul direct au un impact major asupra somnului și a sănătății creierului.
Cercetătorii subliniază necesitatea unor noi strategii de planificare urbană durabilă pentru a susține sănătatea publică. Este necesar atât protejarea vegetației existente, cât și crearea de medii verzi accesibile pentru persoane cu nevoi și abilități diferite. Cecilia Stenfors afirmă că spațiile verzi reprezintă o resursă comună pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru biodiversitate. Planificarea orașelor trebuie să ia în calcul sănătatea creierului pentru a răspunde provocărilor demografice viitoare.
Situația este critică, având în vedere că demența este deja a 5-a cauză de deces la nivel mondial în categoria bolilor netransmisibile. În România, conform datelor INSP, 12.173 de persoane s-au îmbolnăvit de Alzheimer în anul 2024. Estimările Institute for Health Metrics and Evaluation indică o creștere alarmantă a cazurilor de Alzheimer în țară, de la peste 341.000 de cazuri anuale în 2019, la o prognoză de peste 577.000 de cazuri anuale până în anul 2050.