Speranța de viață la nivel global a reușit să revină la nivelurile înregistrate înainte de declanșarea pandemiei de coronavirus, conform noilor date furnizate de OMS. Raportul anual privind Estimările privind Sănătatea la nivel mondial arată că indicatorul a ajuns la 73,3 ani în anul 2023. Această valoare este extrem de apropiată de pragul de 73,4 ani raportat în anul 2019, momentul de dinaintea crizei sanitare care a afectat demografia mondială.
Recuperarea după perioada critică a pandemiei este însă marcată de o evoluție lentă și de provocări persistente. În anul 2021, când criza a atins punctul maxim, numărul deceselor oficial raportate a crescut la aproape 7 milioane, iar speranța de viață a suferit o scădere dramatică, ajungând la doar 71,5 ani. Deși Alain Labrique, șeful departamentului de date al OMS, menționează existența unor progrese, perspectiva generală rămâne una complexă din cauza deceselor premature.
O problemă majoră este faptul că speranța de viață sănătoasă, care măsoară anii trăiți fără boli grave sau dizabilități, nu a revenit la fel de rapid. În 2023, acest indicator s-a situat la 62,8 ani, fiind cu 0,4 ani sub nivelul înregistrat în 2019. Alain Labrique a subliniat că, după extinderea duratei vieții, următoarea provocare pentru sistemele medicale este asigurarea calității vieții și adaptarea la nevoile unei populații în continuă schimbare.
Analiza deceselor arată o creștere alarmantă a bolilor netransmisibile, care sunt responsabile pentru 33 de milioane de decese, reprezentând 74% din totalul pierderilor de vieți omenești. Această proporție a crescut semnificativ față de 58% înregistrat în anul 2000. Cel mai mare ucigaș identificat în 2023 a fost cardiopatia ischemică, cu o cotă de 16% din decese, numărul acestor decese crescând de la 3 milioane în anul 2000 la 9,5 milioane în 2023.
Clasamentul cauzelor principale de deces include accidentul vascular cerebral pe locul doi și boala pulmonară obstructivă cronică pe locul trei. Pe locul cinci se află boala Alzheimer și alte forme de demență, cu 2,1 milioane de decese, în timp ce HIV și SIDA ocupă locul șapte. Interesant este faptul că COVID-19 a ieșit din topul primelor 10 cauze de deces, numărul deceselor atribuite coronavirusului scăzând la 900.000, poziția de 14 la nivel global.
Evoluția sănătății publice globale este influențată de un echilibru fragil între progresul medical și creșterea bolilor cronice. În timp ce bolile transmise sexual au înregistrat o scădere a deceselor de 62% față de anul 2000 datorită tratamentelor, bolile de inimă și cele respiratorii continuă să exercite o presiune majoră asupra sistemelor de sănătate din întreaga lume, determinând o reevaluare a priorităților medicale globale.