Speranța de viață la nivelul întregii populații globale a început procesul de revenire la valorile înregistrate înainte de criza pandemică. Conform celor mai recente date globale publicate vineri de Organizația Mondiale a Sănătății, durata medie de viață a atins pragul de 73,3 ani în anul 2023. Această cifră este extrem de apropiată de valoarea de 73,4 ani care fusese înregistrată în anul 2019, momentul de dinaintea declanșării pandemiei de COVID-19.
Deși indicatorul general de longevitate arată o tendință pozitivă, redresarea calității vieții rămâne un proces mult mai lent și îngrijorător. Speranța de viață în stare bună de sănătate a ajuns la 62,8 ani în anul 2023, un nivel care se situează încă cu 0,4 ani sub pragul de la care se înregistra în 2019. Această discrepanță subliniază faptul că, deși oamenii trăiesc mai mult, perioada în care aceștia se bucură de o stare de sănătate optimă nu a revenit la nivelurile de dinaintea crizei sanitare.
Alain Labrique, care ocupă funcția de director al Departamentului pentru date, sănătate digitală, analize și inteligență artificială (AI) în cadrul OMS, a considerat faptul că extinderea duratei de viață reprezintă unul dintre marile succese ale sănătății publice. Totuși, acesta a subliniat că următoarea provocare majoră constă în asigurarea faptului că acești ani suplimentari sunt trăiți într-o stare bună de sănătate. Este necesară adaptarea sistemelor de sănătate pentru a răspunde nevoilor care se schimbă constant la nivelul populațiilor.
Analiza statistică a evidențiat și diferențe regionale semnificative în ceea ce privește riscurile de mortalitate și pierderea anilor de viață sănătoasă. Între anii 2000 și 2023, zona Americii a raportat cele mai mari creșteri ale riscului de deces, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a suferit un declin considerabil. În același timp, se observă o tranziție epidemiologică, bolile netransmisibile precum diabetul, bolile cardiovasculare, cele respiratorii sau maladia Alzheimer ocupând o pondere tot mai mare în totalul deceselor globale.
În anul 2023, bolile netransmisibile au fost responsabile pentru 74% dintre decesele la nivel mondial, o creștere dramatică față de procentul de 58% înregistrat în anul 2000. Un aspect nou în această tranziție este faptul că, pentru prima dată, bolile transmisibile au reprezentat mai puțin de jumătate din totalul deceselor înregistrate în țările cu venituri mici. Această schimbare de paradigmă indică faptul că amenințările sănătății publice se mută treptat de la infecții către afecțiuni cronice și degenerative.
Evoluția statisticilor de sănătate globală este monitorizată constant de organizații internaționale pentru a identifica noile tendințe epidemiologice. Monitorizarea datelor de mortalitate și a prevalenței bolilor cronice permite guvernelor să direcționeze resursele către sectoarele critice. Această supraveghere este esențială pentru a gestiona impactul bolilor netransmisibile, care au devenit principalul motor al deceselor la nivelul întregii populații mondiale în ultimele decenii.