Speranța de viață la nivelul întregii populații globale este pe drumul spre recuperarea indicatorilor de dinaintea crizei sanitare cauzate de pandemia de Covid-19. Conform celor mai recente date furnizate de Organizația Mondiale a Sănătății, durata medie de viață a atins pragul de 73,3 ani în anul 2023. Această cifră este extrem de apropiată de nivelul de 73,4 ani care era înregistrat în anul 2019, înainte de declanșarea pandemiei.
Deși indicatorul general de longevitate arată o tendință pozitivă, calitatea vieții pe care o duc oamenii rămâne într-o zonă de îngrijorare pentru experții internaționali. Din totalul anilor trăiți, doar 62,8 ani sunt considerați ani petrecuți într-o stare bună de sănătate. Această componentă a speranței de viață se redresează mult mai lent decât durata totală, fiind cu 0,4 ani mai mică decât nivelul raportat în anul 2019, conform datelor publicate de Organizația Mondiale a Sănătății.
Dr. Alain Labrique, care ocupă funcția de director al Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize și IA în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a subliniat importanța acestor evoluții. El a declarat că faptul că oamenii trăiesc mai mult reprezintă una dintre marile realizări ale sănătății publice. Totuși, dr. Alain Labrique a avertizat că următoarea provocare majoră este garantarea faptului că acești ani suplimentari sunt trăiți în condiții optime de sănătate.
Analiza statistică relevă și diferențe geografice semnificative în ceea ce privește riscurile de mortalitate și pierderea sănătății pe parcursul ultimelor două decenii. Între anii 2000 și 2023, zona Americii a înregistrat cele mai mari creșteri ale riscului de mortalitate și ale pierderii anilor trăiți în stare bună de sănătate. În contrast, regiunea Pacificului de Vest a prezentat o scădere considerabilă a acestor indicatori negativi, marcând o evoluție diferită față de restul lumii.
O schimbare structurală importantă în profilul bolilor este reprezentată de predominanța afecțiunilor netransmisibile la nivel global. În anul 2023, bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau boala Alzheimer au fost responsabile pentru 74% din decese, comparativ cu 58% în anul 2000. În țările cu venituri mici, bolile transmisibile au reprezentat pentru prima dată mai puțin de jumătate din totalul deceselor, semnalând o etapă nouă în tranziția epidemiologică mondială.
Evoluția acestor indicatori de sănătate publică reflectă tranziția globală către gestionarea bolilor cronice și a îmbătrânirii populației. În timp ce durata de viață generală este influențată de controlul bolilor infecțioase, calitatea vieții depinde direct de capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde nevoilor unei populații care trăiește din ce în ce mai mult, dar cu riscuri crescute de afecțiuni degenerative.