Speranța de viață la nivel global a înregistrat o recuperare semnificativă în anul 2023, ajungând la 73,3 ani. Această cifră este extrem de apropiată de pragul de 73,4 ani raportat în anul 2019, imediat înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19. În perioada de criză a pandemiei, în anul 2021, indicatorul de speranță de viață scăzuse drastic la nivelul de 71,5 ani, conform celor mai recente statistici globale publicate de Organizația Mondiale a Sănătății.
În ciuda creșterii duratei de viață, redresarea calității sănătății populației mondiale este mult mai lentă. Anii trăiți în stare bună de sănătate au ajuns la 62,8 ani în 2023, ceea ce înseamnă că acest indicator este cu 0,4 ani sub nivelul înregistrat în 2019. Această discrepanță subliniază faptul că populația globală reușește să supraviețuiască mai mult timp, însă fără a beneficia de o stare de sănătate optimă pe parcursul acestor ani suplimentari.
Dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize și IA al OMS, a comentat aceste evoluții. Acesta a declarat că faptul că oamenii trăiesc mai mult reprezintă una dintre marile realizări ale sănătății publice. Totuși, dr. Alain Labrique a avertizat că următoarea provocare majoră este garantarea faptului că acești ani suplimentari sunt trăiți în condiții bune de sănătate, prin adaptarea sistemelor medicale la nevoile schimbătoare ale populației.
Analiza datelor arată și diferențe regionale marcante între zonele geografice monitorizate de organizație. Între anii 2000 și 2023, zona Americii a înregistrat cele mai mari creșteri ale riscului de mortalitate și ale pierderii anilor de viață în stare bună de sănătate. În contrast, regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o scădere considerabilă a acestor riscuri, oferind un profil epidemiologic diferit față de restul lumii în perioada de studiu menționată.
O tendință alarmantă este creșterea proporției deceselor cauzate de bolile netransmisibile, precum diabetul, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii sau boala Alzheimer. În anul 2023, aceste afecciuni au fost responsabile pentru 74% din decesele la nivel mondial, o creștere masivă față de 58% în anul 2000. În același timp, pentru prima dată, bolile transmisibile au reprezentat mai puțin de jumătate din totalul deceselor în țările cu venituri mici.
Evoluția statisticilor de sănătate reflectă o tranziție epidemiologică globală, unde bolile cronice devin principalele amenințări la adresa populației. Această schimbare de paradigmă pune presiune pe sistemele de sănătate din întreaga lume, care trebuie să treacă de la gestionarea bolilor infecțioase la tratarea unor afecțiuni pe termen lung, necesitând resurse constante și o infrastructură medicală adaptată noilor cerințe de îngrijire.