Tarifele decontate de către CNAS pentru serviciile spitalicești nu reușesc să acopere costurile reale ale îngrijirilor medicale, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Această constatare provine dintr-un studiu intitulat „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de cercetători și experți ai ASE București. Raportul evidențiază faptul că mecanismul actual de finanțare a spitalelor din România generează diferențe semnificative între furnizorii de servicii medicale din sectorul public și cei din sectorul privat.
Analiza realizată de cercetătorii de la Academia de Studii Economice din București arată că, în cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile primite de la CNAS sunt reprezentate de influențe salariale. Aceste sume sunt acordate printr-un mecanism separat de plata serviciilor medicale și funcționează independent de volumul de activitate desfășurat. Acest sistem duce la o finanțare totală mai ridicată pentru spitalele publice față de furnizorii privați care prestează aceleași servicii, dar nu beneficiază de astfel de mecanisme.
Datele analizate pentru anul 2025 relevă faptul că transferurile din FNUASS destinate influențelor salariale au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei. Această sumă depășește cele 14,87 miliarde de lei decontate pentru serviciile medicale furnizate de spitalele publice. În același timp, sectorul privat contribuie semnificativ la capacitatea de îngrijire a sistemului, realizând în 2025 un număr de 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul național.
Cristian Hotoboc, președintele PALMED, subliniază că problema nu este existența sectorului public sau privat, ci lipsa unor reguli unitare de finanțare. El susține că furnizorii trebuie să concureze prin calitate și eficiență, nu prin accesul la mecanisme diferite de finanțare. Cristian Hotoboc a cerut ca finanțarea să reflecte costul real al serviciului medical și să respecte aceleași principii pentru toți furnizorii, astfel încât câștigătorul competiției să fie pacientul.
Studiul propune recalcularea tarifelor decontate de CNAS pentru a include componenta salarială și costul real al serviciilor. Autorii recomandă eliminarea graduală a sistemului separat al influențelor salariale printr-o perioadă de tranziție de trei-patru ani. PALMED susține, de asemenea, că evaluarea performanței sistemului ar trebui să se bazeze pe indicatori precum timpul de așteptare, accesul pacienților, calitatea îngrijirilor și rezultatele clinice, nu doar pe nivelul cheltuielilor efectuate.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează pe baza contribuțiilor de sănătate plătite de angajați și patroni către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Aceste fonduri sunt apoi distribuite către spitale prin intermediul CNAS, conform unor tarife stabilite pentru diverse proceduri medicale. În prezent, gestionarea acestor resurse financiare și modul în care sunt alocate între sectorul public și cel privat reprezintă un subiect de dezbateri constante în politica de sănătate publică.