Spitalul Universitar de Urgență București gestionează un volum masiv de pacienți, însă infrastructura financiară a instituției se confruntă cu dificultăți majore de susținere. Prof. Dr. Cătălin Cîrstoiu, Manager, Spitalul Universitar de Urgență București, a subliniat în cadrul conferinței ZF Health & Pharma Summit 2026 că activitatea spitalului seamănă cu o industrie complexă. Această activitate este extrem de greu de suportat din punct de vedere financiar pentru instituție.
Activitatea zilnică a spitalului include 600 de prezentări la camera de gardă și între 1700 și 1800 de consultații în ambulatoriu. În plus, secția externă de stomatologie înregistrează aproximativ 400 de consultații pe zi. La nivel anual, instituția gestionează 60.000 de spitalizări, la care se adaugă peste 100.000 de spitalizări de zi, ceea ce demonstrează amploarea fluxului de pacienți care utilizează serviciile medicale.
Prof. Dr. Cătălin Cîrstoiu a explicat faptul că spitalul funcționează ca un punct terminus pentru cazurile complexe, venite din alte părți ale țării. Diferența dintre costurile reale necesare pentru tratarea pacienților și sumele decontate prin contracte este extrem de mare. Un exemplu concret a fost menționat în legătură cu un antibiotic pentru terapia post-ATI, care costa 45.000 euro pentru o perioadă de 7 zile.
Problemele financiare afectează și personalul medical, în special în sectorul stomatologiei. Managerul a menționat că sistemul public decontează maxim 6000 de lei pe lună pentru un medic stomatolog, în timp ce salariul acestuia este de 14.000 lei. Pentru a compensa, spitalul a creat o secție exterioară de stomatologie, care reușește să acopere mai bine de jumătate din salariul medicului prin alte venituri.
Pe lângă deficitele de decontare, există și o presiune demografică ce va agrava situația sistemului de sănătate. Prof. Dr. Cătălin Cîrstoiu a atras atenția asupra procesului de scădere demografică severă și al îmbătrânirii populației României. Aceste tendințe sociale vor duce, în mod automat, la o creștere a costurilor necesare pentru întreținerea sistemului medical național pe termen lung.
Situația financiară a sistemului de sănătate este influențată de dinamica demografică a țării. România traversează o perioadă de scădere a numărului de locuitori și o îmbătrânire a populației, factori care pun presiune pe resursele statului. Această evoluție socială marchează o provocare majoră pentru gestionarea costurilor medicale, pe măsură ce nevoile de îngrijire pentru o populație mai în vârstă cresc constant.