Un studiu global de amploare, publicat în Nature Medicine, demonstrează că femeile raportează niveluri de durere mai ridicate decât bărbații în toate zonele corpului monitorizate de cercetători. Această constatare vine într-un context de îngrijorare privind diferențele de gen în gestionarea simptomelor medicale, deoarece femeilor este mai puțin probabil să li se prescrie analgezicele necesare. Cercetarea a analizat modul în care durerea, principalul factor global de dizabilitate, este distribuită pe parcursul vieții umane.
Efortul de armonizare a datelor epidemiologice a implicat peste 6 milioane de persoane din 118 țări, acoperind o perioadă vastă între anii 1990 și 2025. Participanții au avut vârste cuprinse între cinci și peste 100 de ani, oferind o perspectivă diversă asupra fenomenului. Studiul a identificat 11 zone specifice unde durerea auto-raportată de femei este superioară celei resimse de bărbați, inclusiv capul, gâtul, umărul, pieptul, spatele, abdomenul, șoldul și genunchii.
Analiza datelor arată că durerile de cap, cele faciale și cele abdominale sunt cele mai pronunțate în cazul femeilor. În ceea ce privește evoluția pe parcursul vârstei, cea mai abruptă creștere a durerii a fost observată înainte de împlinirea vârstei de 55 de ani. Ulterior, un vârf al durerii este atins la sau după vârsta de 75 de ani, în special pentru zonele musculo-scheletice precum spatele, șoldurile și genunchii, care cresc progresiv pe măsură ce vârsta avansează.
Rezultatele indică faptul că aproximativ 40% dintre participanți au raportat dureri de spate, în timp ce durerea facială a fost cea mai rară, fiind raportată de doar 2% din subiecți. Autorii precizează că durerea de intensitate mare atinge vârful la aproximativ 50 de ani, în timp ce durerea generalizată este mai accentuată în jurul valorii de 70 de ani. Această traiectorie în formă de U inversat sugerează că formele cele mai invalidante apar în timpul vârstei adulte active.
Factori precum fumatul, obezitatea și veniturile mici ale gospodăriilor contribuie la 18,3% din povara durerii la nivel global. În Europa de Est, rata durerilor cauzate de veniturile mici ajunge la 8,6%, în timp ce în America de Nord, obezitatea este responsabilă pentru 14,6% din cazuri. Cercetătorii au subliniat că utilizarea datelor auto-raportate este esențială pentru a include persoanele care au acces limitat la asistență medicală și care sunt adesea excluse din estimările bazate strict pe diagnostice oficiale.
Problematica durerii și a inegalității de tratament reflectă o provocare sistemică în sănătatea publică globală. Deși studiile clinice sunt fundamentale, disparitățile de gen în diagnostic și tratament rămân un subiect de dezbatere intensă în mediul academic. Necesitatea de a personaliza tratamentele pentru femei și de a analiza datele în funcție de sex este considerată esențială pentru a reduce decalajul de îngrijire medicală observat în populația diversă studiată.