Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Peking și Universitatea de Medicină Capitală din Beijing relevă faptul că tipul de somn pe care îl avem în fiecare noapte poate influența riscul de a dezvolta peste 80 de boli. Rezultatele cercetării, publicate în revista PLoS Medicine, subliniază importanța etapelor specifice ale somnului pentru menținerea sănătății pe termen lung.
Cercetătorii au observat că o durată mai mare a somnului REM, etapa în care apar visele vii și ochii se mișcă rapid, este asociată cu un risc scăzut pentru 83 de boli. Printre acestea se numără insuficiența cardiacă, hipotensiunea, parkinsonismul, scleroza multiplă, demența și boala Alzheimer. Această fază este considerată vitală pentru funcțiile cognitive, reglarea emoțională și procesele de învățare sau memorie.
Pe de altă parte, somnul profund, care joacă un rol crucial în refacerea fizică și eliminarea deșeurilor metabolice prin sistemul glinfatic, a fost legat de un risc mai scăzut pentru șapte afecțiuni. Printre acestea se regăsesc diabetul de tip 2, tulburarea depresivă majoră, apneea de somn și boala Parkinson. În timpul acestei etape, activitatea cerebrală încetinește semnificativ pentru a permite repararea țesuturilor corpului.
Analiza a fost efectuată pe un eșantion masiv de peste 95.000 de participanți din UK Biobank, folosind accelerometre purtate la încheietura mâinii. Participanții au fost monitorizați pentru o perioadă mediană de 8,9 ani, până la apariția unei boli sau deces. Studiul a indicat că persoanele care dorm între șase și opt ore pe noapte prezintă cele mai bune tipare de somn și cele mai mici riscuri de îmbolnăvire.
Totuși, experții menționează că o durată mai mare a somnului ușor este asociată cu riscuri crescute pentru depresie, în timp ce stările de veghe nocturnă cresc probabilitatea de a suferi de anxietate sau dureri abdominale. Există și riscul de cauzalitate inversă, unde simptomele unor boli, precum depresia, pot perturba somnul, în loc ca somnul deficitar să fie cauza directă a afecțiunii.
În medicina somnului, standardul de aur pentru monitorizarea precisă a etapelor de repaus este polisomnografia, o metodă care măsoară direct activitatea cerebrală și fiziologică. Deși studiul actual a utilizat accelerometria pentru a estima fazele somnului, datele colectate oferă dovezi solide despre modul în care arhitectura somnului și fragmentarea acestuia pot servi drept indicatori pentru riscurile de sănătate viitoare.