Un nou studiu de specialitate evidențiază faptul că sumele decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt semnificativ mai mici decât costurile reale suportate de unitățile spitalicești din România. Această subfinanțare cronică exercită o presiune extrem de mare asupra bugetelor spitalelor din întreaga țară, afectând atât sectorul public, cât și pe cel privat. Cercetătorii și experții de la Academia de Studii Economice (ASE) din București au realizat această analiză detaliată.
Analiza, aflată la a doua ediție, se numește „Transparența banilor din sistemul medical românesc” și investighează modul de colectare și cheltuire a resurselor de sănătate. Studiul subliniază că, deși furnizorii publici și privați contribuie împreună la accesul pacienților la servicii medicale, mecanismele de finanțare rămân diferite. Această disparitate generează inechități între furnizori și afectează direct condițiile unei competiții bazate pe performanță medicală în sistemul național.
În cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de influențele salariale. Acestea sunt acordate printr-un mecanism distinct de plata serviciilor medicale, fiind independente de volumul de acte medicale prestate. Acest sistem creează o inechitate, deoarece spitalele private nu beneficiază de acest mecanism, deși pentru aceleași servicii, spitalele publice ajung să primească o finanțare totală semnificativ mai mare.
Datele pentru anul 2025 arată că transferurile din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) destinate influențelor salariale din spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei. Această sumă depășește cu doi miliarde de lei cele 14,87 miliarde de lei decontate efectiv pentru serviciile medicale din spitalele publice. Valoarea acestor transferuri crește independent de volumul serviciilor și nu este legată de performanța sau activitatea medicală a unităților.
Sectorul privat contribuie semnificativ la capacitatea de îngrijire, realizând în 2025 un număr de 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul național. Cristian Hotoboc, președintele PALMED, a subliniat că performanța este stimulată doar prin reguli unitare și competiție corectă. Acesta a avertizat că, în ciuda dezbaterilor, lipsa de stabilitate și schimbările frecvente de guvern împiedică implementarea măsurilor necesare.
Sistemul de asigurări de sănătate din România funcționează printr-un model de finanțare centralizat, unde CNAS gestionează resursele colectate pentru a plăti furnizorii de servicii medicale. În cadrul acestui cadru, resursele sunt distribuite atât către unitățile de stat, cât și către cele private, însă diferențele de mecanisme de decontare rămân un punct de controversă în gestionarea bugetelor de sănătate.