Un studiu recent, publicat în revista BMJ Open, a evidențiat o legătură între utilizarea suplimentelor cu vitamina D și un declin cognitiv mai rapid la persoanele în vârstă care au deja niveluri suficiente de acest micronutrient în organism. Cercetarea a urmărit pe parcursul a șase ani un grup format din 5.065 de adulți, dintre care aproximativ 40% au declarat că utilizează în mod regulat astfel de suplimente pentru sănătate.
În cadrul observației, persoanele care dispuneau deja de cantități adecvate de vitamina D au prezentat rezultate mai slabe în ceea ce privește funcțiile cognitive esențiale. Analizele au indicat o afectare a memoriei, a capacității de atenție, precum și a vitezei de procesare a informațiilor. Totuși, cercetătorii subliniază că studiul este de tip observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o cauzalitate directă între suplimente și declinul creierului.
Există posibilitatea fenomenului de cauzalitate inversă, în care persoanele care simțeau deja un risc de declin cognitiv au început să consume vitamina D pentru a-și proteja sănătatea. Neurologul Augusto Miravalle, de la Rush University Medical Center din Chicago, a precizat că rezultatele nu trebuie interpretate ca o dovadă că vitamina D afectează negativ creierul. Concluzia sa este că suplimentarea celor care au deja niveluri suficiente nu oferă beneficii, fără a le face neapărat rău.
Alte studii majore, precum VITAL sau Finnish Vitamin D Trial, au confirmat faptul că doze mari nu previn pierderea memoriei la cei cu niveluri normale. În studiul VITAL, administrarea a 2.000 UI de vitamina D3 pe zi nu a încetinit declinul memoriei, iar în testul finlandez, dozele de 1.600 sau 3.200 UI nu au influențat riscul de demență. Jayne Ward, profesor la Michigan State University, menționează că, deși deficitul este asociat cu o stare precară, suplimentarea generală nu pare să prevină declinul.
Pentru majoritatea adulților, necesarul zilnic de vitamina D este estimat între 600 și 800 UI, însă acest lucru poate varia în funcție de nevoile individuale. Administrarea de cantități mari fără o indicație medicală clară poate duce la creșterea nivelului de calciu din sânge, provocând simptome precum oboseală, constipație, vărsături sau slăbiciune musculară. Este esențial ca suplimentarea să fie făcută doar în cazul unui deficit confirmat de medic.
În general, gestionarea corectă a nivelurilor de vitamine și minerale este vitală pentru menținerea funcției neurologice și a sănătății pe termen lung. Consumul necontrolat de suplimente poate altera echilibrul metabolic al organismului, transformând un beneficiar potențial într-un pacient cu complicații secundare. Consultul medical rămâne singura metodă sigură de a determina dacă un regim de suplimentare este necesar sau dacă nivelurile actuale sunt deja optime pentru funcționarea optimă a creierului.