Pacienții care suferă de cancer pulmonar au la dispoziție un parcurs medical complet, care acoperă de la primele investigații și stabilirea diagnosticului până la etapele de tratament, recuperare și îngrijiri paliative. Toate aceste servicii medicale sunt decontate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, conform unui ghid publicat de CNAS. Procesul începe, de regulă, la medicul de familie, care evaluează simptomele și istoricul pacientului pentru a-l îndruma către un pneumolog sau către investigații specifice.
Un aspect crucial este că investigațiile recomandate pe biletele de trimitere cu mențiunea „SO” (suspiciune oncologică) sunt decontate în afara valorii de contract a furnizorilor. Această măsură garantează accesul la analize chiar și pentru persoanele neasigurate, în condițiile stabilite de lege. De asemenea, sistemul de asigurări sociale de sănătate decontează pachete standardizate de spitalizare de zi pentru diagnosticarea bolii și evaluarea stării clinico-biologice, proces care trebuie finalizat într-un interval de 28 de zile calendaristice.
În ceea ce privește tratamentul și monitorizarea, spitalizarea continuă este decontată fără nicio limită privind numărul de zile sau de internări, atunci când situația medicală impune acest lucru. Pentru monitorizarea afecțiunilor oncologice, investigațiile paraclinice necesare trebuie efectuate în maximum 5 zile lucrătoare de la momentul solicitării. Totodată, testarea genetică pentru anumite forme de cancer pulmonar, inclusiv pentru cancerul pulmonar fără celule mici, este asigurată în cadrul Programului național de oncologie.
Serviciile de recuperare medicală sunt decontate pentru o perioadă de maximum 42 de zile pe an, în timp ce îngrijirile paliative la domiciliu pot fi acordate pentru maximum 180 de zile pe an. Dacă aceste servicii sunt combinate cu îngrijirile medicale la domiciliu, limita totală ajunge la 300 de zile pe an. Pacienții pot beneficia, de asemenea, de servicii de psiho-oncologie, inclusiv la distanță, în limita a patru servicii pe lună, precum și de sprijin psihologic pentru aparținătorii acestora.
Pentru viitor, se analizează o măsură care ar putea fi implementată în anul 2027, vizând introducerea tomografiei computerizate cu doză redusă de radiații (LDCT) în consultațiile preventive. Această procedură ar fi recomandată anual persoanelor cu risc crescut de cancer pulmonar, însă implementarea depinde de modificări legislative. Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al CNAS, a subliniat importanța depistării timpurii pentru simptome precum tusea persistentă, dificultățile de respirație sau scăderea inexplicabilă în greutate.
Sistemul de sănătate din România funcționează prin intermediul unor programe naționale de sănătate curative, gestionate de casele de asigurări de sănătate. Pacienții pot consulta lista unităților medicale care derulează Programul național de oncologie direct pe site-ul CNAS. Această structură permite gestionarea resurselor pentru boli cronice și grave, asigurând un flux de decontare pentru serviciile de specialitate necesare pacienților cu afecțiuni oncologice complexe.