Un nou raport publicat de Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății dezvăluie o realitate alarmantă pentru tinerii din Europa. Mai mult de două treimi dintre aceștia au trecut prin experiențe adverse în perioada copilăriei, de la violență domestică până la moartea unui părinte. Aceste evenimente traumatice expun persoanele respective la un risc mult mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală și de a avea o calitate scăzută a vieții pe termen lung.
Studiul a analizat răspunsurile a peste 26.000 de adulți tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, colectate în perioada noiembrie 2025 – ianuarie 2026. Cercetarea a măsurat impactul a nouă forme de adversitate, inclusiv abuzul fizic, emoțional sau sexual, neglijarea fizică, consumul de substanțe sau bolile mintale în familie, precum și separarea de părinți. Cele mai frecvente situații raportate de participanți au fost moartea sau separarea de un părinte, asistarea la violență domestică și abuzul emoțional.
Impactul acestor traume asupra dezvoltării este profund, deoarece stresul cronic perturbă creierul și modifică sistemele fiziologice de răspuns la stres. Conform datelor, tinerii care au raportat patru sau mai multe experiențe adverse prezintă rate semnificativ mai mari de durere fizică și dificultăți în activitățile cotidiene, precum munca sau studiul. Mai mult, 76,3% dintre cei cu expunere multiplă au considerat că au avut nevoie de sprijin profesional pentru sănătatea mintală în ultimul an, față de doar 36,7% dintre cei fără astfel de experiențe.
Natasha Azzopardi-Muscat, directoarea departamentului pentru sisteme de sănătate din cadrul OMS/Europa, subliniază că această problemă depășește sfera medicală. Ea afirmă că este o chestiune socială și economică ce necesită implicarea tuturor sectoarelor, nu doar a serviciilor de sănătate. Mark Bellis, coordonatorul academic al studiului de la Liverpool John Moores University, menționează că rezultatele sunt constante, experiențele adverse fiind la originea unor rezultate slabe în viața socială și economică a tinerilor.
Există un risc major de repetare a acestor patterne de la o generație la alta dacă nu există prevenție și intervenție timpurie. Adulții afectați pot crește proprii copii în condiții de stres financiar, violență domestică și probleme de sănătate mintală. Totuși, Mark Bellis precizează că efectele pot fi reduse prin investiții în copilării mai sigure și mai protectoare. Sprijinul factorilor de decizie poate contribui la formarea unor comunități mai puternice și a unui viitor mai prosper pentru Europa.
Problemele de sănătate mintală și impactul traumei în dezvoltarea copilului reprezintă teme de interes public major, fiind strâns legate de calitatea sistemelor de protecție socială. În cadrul politicilor de sănătate publică, abordarea precoce a acestor riscuri este considerată esențială pentru a preveni degradarea capacității de funcționare a cetățenilor la vârsta adultă, reducând astfel presiunea asupra sistemelor de asistență socială și medicală.