România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24-25 octombrie, moment în care ceasurile vor fi reglate cu o oră înapoi. La ora 4.00 va fi ora 3.00, o modificare care, deși pare minoră, impune un efort de adaptare pentru organismul uman. Medicul Beatrice Mahler avertizează că acest decalaj poate perturba mecanismele biologice interne ale oamenilor.
Deși schimbarea pare blândă față de trecerea la ora de vară, ritmul circadian este guvernat de nucleul suprachiasmatic din creier, care răspunde la lumina solară. Când se modifică orarul social, semnalele de foame, somn și alertă apar la ore care nu mai sunt aliniate cu biologia. Această neconcordanță poate influența starea de spirit, cauzând oboseală, stres și dificultăți de concentrare în activitățile cotidiene.
Impactul asupra sistemului digestiv și al metabolismului este un alt punct critic evidențiat de Beatrice Mahler. În primele zile, viteza de evacuare a stomacului scade, procesarea alimentelor fiind mai lentă, în special la prima masă a zilei. Acest fenomen poate duce la variații ale glicemiei și ale trigliceridelor după mese, deoarece capacitatea de a metaboliza nutrienții este afectată temporar.
Pe lângă problemele digestive, există și riscuri legate de sănătatea cardiovasculară în perioada de acomodare. Schimbarea bruscă a ritmului poate genera o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare schimbării orei. De asemenea, arderea caloriilor este redusă, ceea ce favorizează stocarea energiei sub formă de țesut adipos, afectând astfel echilibrul metabolic general.
Pentru persoanele sănătoase, simptomele sunt de obicei ușoare și dispar în 1-3 zile, însă adaptarea este mult mai lentă pentru cei cu afecțiuni cronice. În cazul acestora, procesul de sincronizare cu noul program poate dura până la 2 săptămâni. Pentru a minimiza efectele, medicul recomandă menținerea unor ore constante de somn, expunerea la lumina naturală dimineața și consumul unor mese mai ușoare.
Această schimbare de orar face parte din reglementările periodice de ajustare a timpului, menite să asigure o gestionare optimă a luminii solare în funcție de anotimp. În România, această tranziție de la ora de vară la ora de iarnă este un eveniment recurent care necesită atenție sporită, în special pentru categoriile vulnerabile ale populației care se confruntă cu ritmuri biologice mai sensibile.