O nouă cercetare a demonstrat că prelungirea perioadei de școlarizare poate avea un impact direct asupra sănătății cognitive, reducând riscul de apariție a demenței. Studiul a analizat efectele unei reforme educaționale implementate în Marea Britanie în anii 1970, oferind dovezi despre o legătură cauzală între durata studiilor și incidența bolii. Această descoperire este semnificativă, deoarece cercetările anterioare au demonstrat doar o simplă asociere, fără a putea confirma că școlarizarea suplimentară contribuie direct la protejarea creierului.
Echipa de cercetare a utilizat o reformă legislativă adoptată în Marea Britanie în 1972, care a modificat vârsta minimă de părăsire a școlii de la 15 la 16 ani în Anglia, Scoția și Țara Galilor. Această schimbare a vizat persoanele născute la sau după data de 1 septembrie 1957. Prin această metodă, numită experiment natural, oamenii de știință au putut compara grupuri de persoane născute în apropierea aceleiași date, unele fiind obligate să rămână la școală un an în plus, în timp ce altele au putut pleca mai devreme.
Pentru a obține rezultatele, cercetătorii au analizat datele a peste 100.000 de participanți din UK Biobank, o bază de date vastă ce cuprinde informații medicale și genetice. Diagnosticele de demență au fost identificate prin consultarea istoricului medical, a registrelor spitalicești și a celor de decese. Analiza a indicat faptul că un an suplimentar de școlarizare a fost asociat cu o scădere de aproximativ 0,88 puncte procentuale a incidenței cumulate a bolii Alzheimer și a altor forme de demență în grupul studiat.
Un aspect crucial al cercetării este modul în care educația interacționează cu predispoziția genetică, inclusiv cu gena APOE4, cunoscută pentru riscul crescut de Alzheimer. Rezultatele arată că beneficiul educației suplimentare a fost vizibil chiar și în rândul persoanelor cu risc genetic ridicat. În timp ce în grupul care nu a fost afectat de reformă predispoziția genetică era asociată cu o incidență mai mare a bolii, în grupul afectat de reformă, anul extra de școală a redus semnificativ acest risc.
Deși mecanismul exact prin care educația protejează creierul nu este stabilit, cercetătorii propun mai multe ipoteze. Acestea includ accesul la locuri de muncă mai bine plătite, venituri mai mari, calificări profesionale superioare sau activități care stimulează funcțiile cognitive pe parcursul deceniilor. Coautorul studiului, Leandro Carvalho, economist în domeniul sănătății la Universitatea din California de Sud, a explicat că, deși genele influențează riscul unei boli, acestea nu determină inevitabil apariția acesteia în cazul tuturor persoanelor.
Studiul, publicat în PNAS, subliniază importanța factorilor care pot fi modificați pe parcursul vieții pentru gestionarea riscurilor de sănătate. Deși rezultatele sunt promițătoare, autorii avertizează că participanții aveau cel mult 65 de ani la momentul analizei, ceea ce înseamnă că numărul diagnosticelor era încă redus. Urmărirea acestora pe măsură ce înaintează în vârstă va fi necesară pentru a clarifica amploarea exactă a efectului pe termen lung și pentru a stabili beneficiul individual precis.