Un consorțiu internațional de cercetători a finalizat un atlas molecular de amploare care oferă detalii fără precedent despre modul în care bolile afectează creierul. Studiul, publicat în revista Nature, a analizat peste 6,3 milioane de nuclei din țesut cerebral provenit de la aproape 1.500 de persoane. Această abordare permite identificarea unor mecanisme biologice comune mai multor afecțiuni, dar și a unor modificări specifice fiecărei boli în parte.
Proiectul, numit PsychAD, a fost susținut de National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite și s-a concentrat pe cortexul prefrontal dorsolateral. Această regiune cerebrală este esențială pentru memorie și alte funcții cognitive complexe. Cercetătorii au utilizat mostre de la 1.494 de donatori, cu vârste cuprinse între naștere și 108 ani, asigurând o diversitate genetică importantă prin includerea unor persoane cu ascendență non-europeană.
Atlasul compară opt afecțiuni diferite, inclusiv boala Alzheimer, boala Parkinson, boala difuză cu corpi Lewy, demența vasculară, tauopatii, demența frontotemporală, schizofrenia și tulburarea bipolară. Analiza a relevat că boala Alzheimer, boala Parkinson și demența vasculară împărtășesc modificări ale activității genelor legate de procesarea ARN-ului mesager și localizarea proteinelor. Aceste asemănări sugerează existența unor factori genetici comuni între aceste boli neurodegenerative.
În cazul bolii Alzheimer, datele arată cum evoluează populațiile de neuroni, celule imune și celule asociate vaselor de sânge. Pe măsură ce boala avansează, proporția de neuroni scade, în timp ce celulele implicate în răspunsul imun și în funcționarea vaselor de sânge devin mai numeroase. Studiul indică faptul că boala nu produce o singură modificare, ci o succesiune de schimbări în diferite tipuri de celule.
Tehnologia de secvențiere ARN la nivelul nucleilor individuali a permis identificarea a 27 de subclase și 65 de subtipuri celulare. Această precizie ajută la delimitarea granițelor biologice dintre afecțiuni care sunt diagnosticate separat, dar care pot avea procese celulare similare. Rezultatele pot deveni, după validări suplimentare, surse pentru dezvoltarea de noi biomarkeri sau ținte terapeutice specifice pentru diverse boli neurologice.
Cercetarea în domeniul neuroștiințelor utilizează tot mai des tehnologii de secvențiere pentru a înțelege complexitatea creierului uman. Deși acest atlas reprezintă o resursă de cercetare majoră, el nu este un test de diagnostic sau un tratament nou. Scopul principal rămâne oferirea unei baze de date pentru comunitatea științifică, facilitând studii aprofundate asupra îmbătrâirii și a mecanismelor moleculare care declanșează patologiile cerebrale.