Un nou studiu realizat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) relevă faptul că, în anul 2024, unul din opt cazuri de cancer la nivel global a fost cauzat de infecții. Această statistică reprezintă aproximativ 2,3 milioane de cazuri înregistrate, ceea ce înseamnă un procent de 12% din totalul diagnosticaților. Rezultatele cercetării, publicate în revista Lancet Oncology la sfârșitul lunii septembrie, subliniază importanța controlului infecțiilor pentru reducerea poverii globale a bolii.
Cinci tipuri de infecții au fost identificate ca fiind responsabile pentru o proporție semnificativă din aceste cazuri de cancer. Printre acestea, Helicobacter pylori a fost asociată cu aproximativ 760.000 de cazuri, în principal de cancer gastric, urmată de virusul papiloma uman (HPV), care a cauzat circa 750.000 de cazuri, predominant de cancer de col uterin. De asemenea, virusul hepatitei B (HBV) a fost legat de 360.000 de cazuri, în timp ce virusul Epstein–Barr (EBV) a provocat 260.000 de cazuri, iar virusul hepatitei C (HCV) a fost responsabil pentru 160.000 de cazuri.
Expertul dr. Patrick Moore, de la Universitatea din Pittsburgh, avertizează că aceste cifre ar putea fi foarte conservatoare și că fracția reală de cancere cauzate de infecții este probabil mult mai mare. El menționează că importanța fiecărei infecții specifice depinde de geografie, oferind exemple despre impactul diferit în regiuni. De exemplu, reducerea fondurilor pentru tratamentul HIV în Africa sub-sahariană ar putea crește numărul de cancere infecțioase, în timp ce în Asia, vaccinarea împotriva HBV ar putea reduce semnificativ cancerul hepatic.
Mecanismul prin care aceste infecții declanșează cancerul implică deturnarea ciclului celular normal pentru a facilita replicarea virusului sau bacteriei. Dr. Gary Clifford, cercetător la IARC, explică faptul că agenții infecțioși pot bloca mecanismele care ar trebui să repare genele mutate sau să distrugă celulele anormale. Acest proces transformă celulele mutate în celule nemuritoare, ceea ce duce la dezvoltarea cancerului. În plus, inflamația cronică și leziunile tisulare repetate contribuie la deteriorarea ADN-ului și la creșterea celulară anormală.
Deși multe dintre aceste forme de cancer sunt potențial prevenibile prin vaccinare, screening și tratament, accesul la aceste soluții rămâne problematic. Cercetătorii au observat că intervențiile, precum vaccinarea împotriva HPV sau HBV, sunt adesea subutilizate sau inaccesibile în țările cu venituri mici și mijlocii. Barierele financiare, sociale și politice, alături de stigmatul legat de infecții precum HIV sau HPV, reprezintă obstacole majore. Autorii studiului recomandă prioritizarea extinderii programelor de prevenție și a accesului la diagnostic în regiunile cu risc ridicat.
Distribuția geografică a acestor cazuri arată o povară deosebit de mare în Asia de Est, Africa Sub-Sahariană, Europa Centrală și de Est, precum și în Asia de Sud-Est. În Asia de Est, prevalența este ridicată pentru H. pylori și HBV, în timp ce în Africa Sub-Sahariană sunt raportate rate mari de cancere legate de HPV și infecții cu HIV sau herpesvirusul asociat sarcomului Kaposi (KSHV). Aceste disparități reflectă diferențele de acces la tratament și condițiile socio-economice din fiecare regiune.