O nouă analiză realizată de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, indică faptul că aproximativ unul din opt cazuri de cancer la nivel mondial în anul 2024 sunt cauzate de infecții. Din totalul de 2,3 milioane de cazuri noi de cancer estimate pentru acest an, o parte considerabilă este rezultatul unor agenți infecțioși care pot fi, în multe situații, evitați prin măsuri de prevenție adecvate. Studiul a fost publicat marți în revista „The Lancet Oncology”.
Oamenii de știință au identificat 12 agenți infecțioși, printre care se numără virusuri, bacterii și paraziți, care sunt responsabili pentru această proporție de cazuri. Principala cauză este bacteria Helicobacter pylori, care este implicată în aproximativ 760.000 de cazuri de cancer. Aceasta este urmată de virusul papiloma uman (HPV), care generează 750.000 de cazuri, și de virusul hepatitei B, care a cauzat aproximativ 360.000 de cazuri. Alți factori majori sunt virusul Epstein-Barr, cu 260.000 de cazuri, și virusul hepatitei C, cu 160.000 de cazuri.
Poziția a patra în acest clasament, ocupată de virusul Epstein-Barr, subliniază legătura dintre acest membru al familiei herpesului și dezvoltarea unor patologii precum carcinomul nazofaringian, limfoamele sau anumite tipuri de cancer la stomac. Dr. Gary Clifford, coautor principal al studiului, a menționat că peisajul cancerelor legate de infecții continuă să evolueze pe măsură ce cunoștințele științifice avansează. Această evoluție reflectă volumul tot mai mare de dovezi care leagă virusul de diverse forme de cancer.
Raportul evidențiază și inegalități geografice majore, deoarece peste trei sferturi din cazurile de cancer infecțios din 2024 au apărut în țări cu venituri mici și medii. Asia de Est concentrează 42% din aceste cazuri, în principal din cauza bacteriei Helicobacter pylori și a virusului hepatitei B. Africa Subsahariană reprezintă 28,5% din total, fiind afectată de virusul papiloma uman (HPV) și de virusul responsabil pentru sarcomul Kaposi, într-un context în care accesul la tratament rămâne inegal.
Autorii studiului susțin că majoritatea acestor forme de cancer ar putea fi prevenite prin strategii dovedite științific, precum vaccinarea împotriva HPV și a hepatitei B, screening-ul sau utilizarea prezervativelor. Totuși, implementarea acestor măsuri se lovește de obstacole financiare, politice și de limitările sistemelor de sănătate. IARC subliniază necesitatea dezvoltării unor noi instrumente, inclusiv vaccinuri împotriva virusului Epstein-Barr, pentru infecțiile care nu dispun în prezent de măsuri preventive eficiente.
Problematik de gestionare a sănătății publice și a bolilor cronice rămâne o temă centrală în discuțiile globale privind infrastructura medicală. În contextul actual, deciziile politice și investițiile în sistemele de sănătate sunt esențiale pentru a reduce incidența bolilor care pot fi prevenite prin campanii de vaccinare și screening, protejând astfel populația de riscurile crescute de infecții.