Utilizarea prelungită a platformelor de socializare pe rețelele digitale crește riscul de apariție a unor probleme psihice grave la nivelul adolescenților. Un studiu canadian recent, publicat în Journal of Adolescence, indică faptul că timpul petrecut online îi face pe tineri să se simtă anxioși, deprimați și deconectați de mediul înconjurător. Cercetarea a vizat impactul asupra sănătății mintale pe parcursul unui an, analizând diferențele dintre băieți, fete și tinerii cu identitate de gen diversă.
Eșantionul de cercetare a fost extrem de vast, incluzând peste 58.000 de adolescenți în anul școlar 2021-2022 și aproape 45.000 de tineri în perioada 2022-2023. Cercetătorii au reușit să urmărească aproape 27.000 de adolescenți de la un an la altul, colectând date din școli situate în British Columbia, Alberta, Ontario, Insula Prințului Eduard și Quebec. Această metodologie a permis monitorizarea evoluției nivelurilor de anxietate, depresie și a stării generale de bine.
Rezultatele cuantificabile arată că o singură oră suplimentară de utilizare zilnică a rețelelor sociale este asociată cu o creștere a probabilității de depresie, de la moderată la severă, cu 15%. În același timp, acea oră în plus crește cu 12% până la 13% riscul de a experimenta niveluri similare de anxietate. Madelyn Curle, care a condus studiul, subliniază că aceste procente sunt semnificative, având în vedere volumul actual de utilizare zilnică a platformelor de către tineri.
Fetele par să fie cel mai expuse grup, deoarece asocierile dintre utilizarea online și sănătatea precară sunt cele mai puternice în rândul lor. Madelyn Curle explică faptul că fetele ar putea folosi rețelele sociale mai intens decât băieții, iar impactul asupra imaginii corporale poate declanșa probleme de sănătate mintală, precum depresia. Pe lângă aceste efecte, utilizarea ridicată este legată de un control emoțional mai slab și de o scădere a calității relațiilor personale.
Cercetarea a evidențiat și vulnerabilitatea tinerilor transgender și a celor cu identitate de gen diversă, care se confruntă cu o sănătate mintală precară și riscuri de auto-vătămare. Dr. Valerie Carson, co-autoare a studiului, menționează că rezultatele au implicații importante pentru politicile publice de protecție a tinerilor. Studiul susține argumentele pentru noua legislație canadiană, Safe Social Media Act, care propune restricționarea accesului la rețelele sociale pentru tinerii sub vârsta de 16 ani.
Problematica sănătății mintale în rândul tinerilor este o temă globală de interes, fiind influențată de multiple factori de mediu și comportamentali. În cadrul politicilor de protecție, experții sugerează că trebuie incluse și opiniile adolescenților, inclusiv ale celor din comunitatea LGBTQIA+. Aceștia pot beneficia de conexiune și sprijin social prin platforme, astfel încât măsurile de siguranță să rămână echitabile și să nu elimine beneficiile sociale ale mediului digital.