Rezultatele unui studiu clinic de fază III, prezentate sâmbătă la congresul Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO 2026) de la Madrid, au scos în evidență eficacitatea vaccinurilor personalizate împotriva cancerului. Cercetarea INTerpath-001 a demonstrat că utilizarea unui vaccin ARNm terapeutic personalizat, administrat împreună cu imunoterapia pembrolizumab, oferă rezultate promițătoare pentru pacienții cu melanom. Totuși, specialiștii avertizează că trecerea de la succesul de laborator la tratamentul disponibil în spitale va presupune depășirea unor bariere logistice și financiare considerabile.
Studiul a implicat 1.137 de pacienți cu melanom în stadiile IIB–IV, care fuseseră deja operați chirurgical, dar care aveau un risc ridicat de reapariție a bolii. Datele arată că asocierea vaccinului cu imunoterapia a redus riscul de recidivă sau deces cu 42% față de grupul care a primit doar imunoterapie. La o monitorizare de doi ani, 82,2% dintre pacienții din grupul tratat cu ambele terapii nu au prezentat recidivă, în comparație cu doar 70% în grupul de control.
Prof. dr. Alan Melcher, specialist în imunoterapie la The Institute of Cancer Research din Londra, subliniază că progresele în secvențierea genetică și tehnologia ARNm au schimbat fundamental perspectiva dezvoltării acestor tratamente. Spre deosebire de vaccinurile clasice, această terapie este concepută individual, bazându-se pe informațiile genetice extrase din tumora fiecărui pacient pentru a stimula sistemul imunitar. Dr. Melcher precizează însă că aceste rezultate obținute în cazul melanomului trebuie confirmate și pentru alte forme de cancer.
O provocare critică identificată de prof. dr. Lennard Lee de la Universitatea Oxford este complexitatea producției la scară largă. Deoarece fiecare doză trebuie proiectată și fabricată individual, în funcție de profilul genetic al tumorii, procesul necesită capacități industriale specializate și transport în condiții strict controlate. Dr. Lee avertizează că acest model de medicină personalizată ar putea deveni extrem de costisitor, ceea ce ar putea limita accesul pacienților din țările cu resurse financiare mai limitate.
Incidentul de la congres a inclus și o divulgare prematură a datelor de către companiile Moderna și Merck, încălcând embargoul organizatorilor. Deși Shweta Jain, vicepreședinte la Merck, a considerat incidentul regretabil, ea a susținut că datele rămân convingătoare, menționând o reducere de 38% a riscului de metastaze la distanță sau deces. Companiile intenționează să continue cercetările pentru utilizarea vaccinului și în alte tipuri de cancer, precum cel renal, pulmonar sau de vezică urinară.
Introducerea unor astfel de tehnologii în sistemele publice de sănătate, inclusiv în România, va impune decizii dificile privind rambursarea și identificarea pacienților eligibili. În prezent, tehnologia se află în etapa de cercetare clinică și nu este autorizată pentru utilizarea curentă. Evoluția acestor tratamente depinde de capacitatea de a combina inteligența artificială cu tehnologia ARNm pentru a simplifica procesul de fabricare și a reduce costurile de administrare pentru populația largă.