Sari la conținut
Ultima oră Consiliul UE a autorizat Franța să se alătere convenției pentru protecția țestoaselor marine
Voința Poporului
Sănătate

Viitorul medicinei: Îmbătrânirea poate fi măsurată și parțial resetată în laborator

Cercetători internaționali au prezentat la București noi direcții de cercetare privind reprogramarea celulară și gestionarea vârstei biologice.

3 min citire
Viitorul medicinei: Îmbătrânirea poate fi măsurată și parțial resetată în laborator
Foto: Jurnalul / jurnalul.ro

Bucureștiul a găzduit a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, un eveniment dedicat exclusiv științei longevității. Întâlnirea a reunit experți din SUA, Spania, Germania, Letonia, Israel, India și Arabia Saudită pentru a discuta mecanismele biologice ale îmbătrânirii. Obiectivul central al acestui forum a fost explorarea modului în care medicina poate transforma anii suplimentari de viață în ani trăiți cu o sănătate optimă, trecând de la simpla supraviețuire la menținerea funcției organismului.

Un punct central al discuțiilor a fost potențialul reprogramării epigenetice și celulare pentru încetinirea procesului de îmbătrânire. Dr. Ravi Kumar Chaudhary a subliniat că vârsta biologică reprezintă starea reală a organismului, spre deosebire de vârsta cronologică, care este doar un calendar. Această distincție este crucială, deoarece două persoane de 50 de ani pot prezenta riscuri de boală sau stări ale țesuturilor care diferă cu decenii din punct de vedere biologic, în funcție de markerii epigenetici.

În cadrul evenimentului, Patrick Paine, cercetător la Harvard Medical School, a prezentat în premieră în România rezultatele unui studiu experimental despre întinerirea celulară prin utilizarea peptidelor. Cercetarea implică noi metode de reprogramare celulară, inclusiv utilizarea factorului GxF1, care a demonstrat că celulele îmbătrânite pot dobândi caracteristici ale unor celule cu aproximativ 14 ani mai tinere. Totuși, autorul a precizat că aceste rezultate aparțin fazei experimentale și nu constituie un tratament disponibil pentru oameni.

Cercetările au abordat și rolul geneticii și al telomerilor în procesul de degradare a organismului. Maria Blasco, de la CNIO, a prezentat studiile sale de peste două decenii privind degradarea telomerilor și legătura cu pierderea capacității de regenerare a țesuturilor. Totodată, Anton Kulaga a explicat faptul că ereditatea duratei vieții ar putea fi de aproximativ 50%, însă genomul oferă doar indicii despre predispoziții, fără a putea prezice cu exactitate durata totală a vieții fiecărei persoane.

De la laborator la politicile publice, experții au insistat pe necesitatea de a trata îmbătrânirea degenerativă pentru a preveni bolile cronice. Dr. Ilia Stambler, reprezentant al International Longevity Alliance și VETEK, a evidențiat importanța unei finanțări mai mari pentru cercetare. În acest context, medicina longevită se concentrează pe recuperarea funcției organismului, oferind soluții care variază de la metode de prevenție deja utilizate până la terapii de reprogramare celulară care necesită încă demonstrații suplimentare.

Discuțiile despre longevitate și biotehnologie se încadrează într-un context global de evoluție a medicinei regenerative. Deși tehnologiile de reprogramare celulară sunt încă în stadiu de cercetare, comunitatea științifică internațională, precum International Longevity Alliance care reunește 88 de organizații din 66 de țări, pune accent pe integrarea acestor descoperiri în sănătatea publică pentru a gestiona provocările demografice ale viitorului.

Surse

Sursa: Jurnalul

Tot în Sănătate