Ministerul Sănătății a anunțat finalizarea unui audit public intern care a vizat activitatea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Verificările au fost aplicate și structurilor din cadrul ministerului care dețin atribuții specifice în domeniul medicamentelor. Rezultatele au scos la iveală faptul că sistemul actual utilizat pentru urmărirea stocurilor și a consumurilor nu este suficient de automatizat, ceea ce generează riscuri semnificative pentru pacienți.
Auditul a analizat modul de monitorizare a disponibilității și consumului de medicamente, raportarea stocurilor și gestionarea discontinuităților. De asemenea, au fost verificate procesele de autorizare a tratamentelor pentru nevoi speciale, precum și activitatea de control și inspecție. Verificările au arătat că monitorizarea se bazează în continuare pe analize manuale, sesizări și verificări punctuale, fapt ce poate întârzia intervenția atunci când există riscul ca un medicament să nu mai fie disponibil pe piață.
Un aspect critic identificat este lipsa unui flux operațional comun și formalizat între Ministerul Sănătății și Agenția Medicamentului pentru utilizarea datelor. Informațiile publice privind întreruperile în aprovizionarea cu anumite tratamente nu sunt întotdeauna complete sau actualizate, îngreunând stabilirea situației reale. Totodată, au fost constatate întârzieri în etapele de autorizare, inclusiv în cazul medicamentului Lomustină, ceea ce poate amâna asigurarea cantităților necesare pentru tratament.
Capacitatea de control a Agenției Medicamentului este redusă în raport cu numărul mare de unități monitorizate, fiind efectuate puține controale inopinate. Există riscul ca raportările eronate sau diferențele dintre stocurile declarate și cele existente fizic să nu fie descoperite la timp. În plus, necesarul de medicamente pentru unele programe naționale de sănătate nu este întotdeauna stabilit prin corelarea datelor despre pacienți, consum și decontări, existând riscul de a stabili volume insuficiente.
Pentru remedierea acestor probleme, au fost formulate 16 recomandări, vizând digitalizarea monitorizării prin dezvoltarea Sistemului Electronic de Raportare. Se propune introducerea unor alerte pentru stocurile critice, standardizarea raportării întreruperilor și creșterea capacității de control prin planuri anuale de inspecții inopinate. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a subliniat necesitatea trecerii de la reacție la anticiparea riscurilor printr-un sistem digital care să semnaleze problemele din timp.
Gestionarea stocurilor de medicamente rămâne o temă sensibilă în sistemul de sănătate, în contextul în care accesul la anumite produse poate deveni dificil. În septembrie, instituția a început simplificarea procedurii de aprovizionare pentru nevoi speciale, permițând autorizarea unor cantități suplimentare atunci când stocul scade la 30%, față de pragul anterior de 10%. Noua normă impune și monitorizarea permanentă a stocurilor, cu obligația de intervenție în maximum trei zile lucrătoare.