Claudiu Năsui, care conduce Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova, susține că obiectivul principal al mandatului său este implementarea unor reforme economice esențiale. Acesta afirmă că la Chișinău se pot efectua schimbări pe care alte state din regiune, inclusiv România, le-au amânat de mult timp. Conform declarațiilor sale, presiunea pentru transformări este mult mai intensă în Republica Moldova comparativ cu București, din cauza lipsei unor mecanisme de siguranță similare.
Năsui explică faptul că România dispune de mai multe opțiuni de rezervă, precum planurile B, C sau D, și de protecția oferită de Uniunea Europeană. În schimb, Republica Moldova se află într-o poziție în care nu își permite nicio amânare a proceselor de reformă. Ministrul subliniază că situația economică actuală impune o viteză de acțiune mult mai mare, deoarece succesul transformărilor este singura opțiune viabilă pentru stabilitatea țării.
O prioritate majoră în agenda ministrului este restructurarea companiilor de stat, pe care le consideră ineficiente în mod general. Năsui propune deschiderea acestora către capitalul privat și listarea unor entități pe bursa de valori recent lansată. El susține că întreprinderile de stat nu au motivația corectă de profit și pierdere, iar prin atragerea investitorilor străini se poate introduce o disciplină de piață necesară pentru dezvoltarea economică.
În ceea ce privește companiile de stat, datele Agenției Proprietății Publice din Moldova arată că, în 2025, cele 75 de entități analizate au generat venituri de 68,5 miliarde de lei moldovenești. Din acest total, 57 de companii au fost profitabile, însă există și entități care înregistrează pierderi, precum Calea Ferată din Moldova. Ministrul vizează o abordare macro asupra politicilor publice, evitând micromanagement-ul în procesul de privatizare.
Năsui urmărește ca Republica Moldova să absoarbă integral pachetul de sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2027. Acesta estimează că rata de absorbție va ajunge la 100%, în ciuda unor întârzieri cauzate de modificările legislative la nivel european. Planul de creștere include 56 de reforme și 153 de măsuri, fiind esențial pentru consolidarea competitivității economice și a sectorului privat.
Contextul geopolitic rămâne un factor de risc major din cauza proximității față de războiul din Ucraina. Deși autoritățile nu pot controla deciziile lui Putin sau prețurile la energie, ministrul consideră că pot compensa aceste riscuri printr-un mediu de afaceri predictibil și debirocratizat. Cel mai mare risc intern identificat de Năsui este însă eșecul implementării reformelor pe care guvernul le poate controla direct.