Românii care trăiesc în afara granițelor teritoriale ale României nu mai reprezintă doar o sursă de remitente, ci pot deveni un pilon de modernizare prin experiența acumulată. În cadrul proiectului „DIASPORA CREATIVĂ – GÂNDURI PENTRU ACASĂ”, Flaviu Predescu a subliniat importanța schimbului de cunoștințe între comunitatea din exterior și autoritățile de acasă. Această dinamică vizează transformarea relației de la simpla existență a unor trimișuri financiare la un aport real de metodologii și expertiză profesională.
Proiectul de macro-dezbată, intitulat „Diaspora, resursă strategică pentru dezvoltarea și modernizarea României”, evidențiază faptul că relația cu diaspora este una în continuă evoluție. Flaviu Predescu a explicat faptul că termenul de diaspora cuprinde milioane de oameni cu vieți și profesii diverse, care pot influența pozitiv procesele din țară. Această comunitate, situată în principal în vestul Europei, poate contribui direct la reformarea instituțiilor românești prin transferul de competențe și metodologii dobândite în străinătate.
Un aspect esențial abordat în această dezbatere este modul în care românii din afara granițelor interacționează cu cadrul legal și cu autoritățile. Flaviu Predescu a menționat că au fost invitați avocați din Baroul din București și din Baroul din Madrid pentru a discuta despre sprijinul legislativ. Scopul este ca acest transfer de cunoștințe să fie reciproc, permițând diasporei să influențeze prin expertiza lor modul în care funcționează instituțiile din România.
Pe lângă componenta profesională, dimensiunea spirituală joacă un rol important în legătura dintre românii din străinătate și țara de origine. Flaviu Predescu a observat că mulți români au descoperit o legătură mai profundă cu credința odată cu plecarea din țară, beneficiind de sprijinul cultelor religioase. Această dimensiune spirituală este considerată un element de reziliență și de menținere a identității pentru cei care trăiesc în afara granițelor de țară.
În contextul evoluției comunităților românești din exterior, se observă o atenție sporită la păstrarea identității prin educație și cultură. De exemplu, în zona de frontieră, autoritățile ucrainene au redeschis clasa de limba română de la Orlivka, oferind copiilor posibilitatea de a învăța în limba maternă în acest an școlar. Aceste eforturi de menținere a limbii și a culturii sunt esențiale pentru păstrarea legăturii dintre generațiile tinere și originile lor naționale.
În cele din urmă, analiza vizează și perspectiva asupra succeselor economice și de infrastructură din ultimii două decenii. Flaviu Predescu a observat o tendință de a privi lucrurile într-un mod fatalist, ignorând progresul realizat în România de la intrarea în Uniunea Europeană. Proiectul subliniază necesitatea de a vedea nu doar crizele, ci și capacitatea de dezvoltare pe care experiența diasporei o poate susține în procesul de modernizare.