O femeie de 31 de ani, care locuiește în Irlanda de 11 ani, analizează posibilitatea de a se întoarce definitiv în România în anul 2027. Împreună cu soțul ei, cetățean german, plănuiește deschiderea unei afaceri de instalații, având la dispoziție economii de aproximativ 30.000 de euro. Decizia este influențată de costurile ridicate de locuire din Irlanda și de dorința de a avea un mediu mai sigur pentru viitoarea familie.
Cuplul beneficiază în prezent de un venit lunar net de aproape 6.000 de euro, format din salariul femeii de 2.600 de euro și cel al soțului, instalator cu o vechime de 15 ani, care câștigă 3.200 de euro. Totuși, costurile de întreținere sunt extrem de mari, un apartament cu o cameră costând aproximativ 2.000 de euro pe lună, fără facturile de utilități. Această presiune financiară, combinată cu sentimentul de nesiguranță pe străzile din Irlanda, îi determină să ia în calcul mutarea în Timișoara.
Reacțiile comunității online sunt extrem de diverse, existând atât voci de susținere, cât și avertismente serioase. Unii utilizatori consideră că meseria de instalator este extrem de căutată în România și că veniturile ar putea fi comparabile cu cele din Occident, având în vedere tarifele pentru manoperă. Totuși, alți români subliniază că lipsa diplomei de bacalaureat a femeii și bariera lingvistică pentru soțul german ar putea reprezenta obstacole majore în integrarea profesională și în succesul afacerii propuse.
Criticii menționează riscurile legate de birocrație, corupție și dificultatea de a face afaceri fără pile sau fără a plăti mită pentru autorizații. Unii cetățeni care s-au întors deja din Irlanda avertizează că realitatea economică și mentalitatea din România pot fi frustrante pentru cei obișnuiți cu rigoarea europeană. Există chiar recomandări de a opta pentru alte destinații, precum Germania, Austria sau Elveția, unde soțul ar putea profita de cunoștințele de limbă germană și de un context economic mai stabil.
În ciuda temelor legate de siguranță și stabilitate, există și povești de succes ale celor care s-au întors pentru a fi aproape de familie. Unii români susțin că apropierea de bunici și de natură oferă un beneficiu imens pentru creșterea copiilor, chiar dacă veniturile nu sunt la fel de mari. Această dualitate între avantajele sociale și dificultățile economice rămâne nucleul dezbaterii privind migrația de întoarcere în țară.
Fenomenul de migrație a României este marcat de o dinamică complexă între plecări și întorcări. Conform datelor Eurostat din 2026, peste 3,1 milioane de români locuiesc în alte state ale Uniunii Europene. Deși în 2024 s-au înregistrat aproximativ 185.000 de cetățeni care s-au întors din străinătate, numărul celor care au emigrat a fost de 215.000 de persoane, indicând un flux migrator încă activ.