Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat, pe 28 septembrie, documente de arhivă care detaliază fenomenul emigrării românilor către Republica Federală Germania. Datele vizează perioada 1987-1989, reprezentând ultimii ani ai regimului comunist, și expun atât procedurile oficiale de plecare, cât și metodele ilegale folosite de cetățeni. Documentele arată că zeci de mii de persoane au solicitat plecarea definitivă din țară în acele ani de instabilitate politică.
În intervalul analizat, au fost depuse oficial 47.132 de cereri pentru emigrarea în Germania, dintre care autoritățile au aprobat 35.486 de plecări. Totuși, regimul a menținut un ritm controlat de aproximativ 12.000 de emigranți pe an, în timp ce circa 11.646 de solicitări nu au fost acceptate. Un aspect critic evidențiat de CNSAS este stocul uriaș de 88.939 de cereri care erau încă în curs de soluționare la 1 septembrie 1989, unele dosare fiind blocate încă din anul 1975.
Pentru cei care nu obțineau pașaport, metoda de evaziune cea mai utilizată a fost refuzul de întoarcere din călătoriile turistice sau de tranzit. Între 1987 și 1989, 5.536 de persoane au ales să rămână în străinătate după excursii, vârful acestui fenomen fiind înregistrat în 1988, cu 2.822 de cazuri. Această situație a forțat regimul să blocheze aproape total acordarea vizelor turistice pentru a limita numărul celor care nu se mai întorceau în România.
Alte mii de persoane au încercat să treacă direct și ilegal frontiera prin fâșie sau pe Dunărea. În perioada 1987-1989, 2.243 de persoane au reușit să ajungă în Germania prin aceste metode, în timp ce 484 de persoane au fost prinse și arestate de grăniceri. Printre fugari, peste 75% erau bărbați, iar aproximativ jumătate aveau vârste între 19 și 30 de ani, majoritatea fiind muncitori calificați, cu peste 1.500 de persoane în această categorie.
Etnicii germani, în special sașii și șvabii, au reprezentat nucleul principal al mișcării migratorii către Germania. Aceștia au înregistrat 28.466 de aprobări oficiale și au constituit majoritatea celor care au trecut ilegal granița, fiind vorba de 1.351 de persoane. Printre cei care au plecat oficial s-au numărat și 11.455 de muncitori calificați, 459 de profesori și 238 de cadre medicale superioare, evidențiind pierderea de capital uman calificat.
La nivel teritorial, Sibiul a înregistrat cele mai multe dosare blocate, cu un total de 28.658, dar și cel mai mare număr de aprobări, cu 9.968 cazuri. Timișul a fost cel mai activ în ceea ce privește trecerile ilegale reușite, cu 1.138 de cazuri, în timp ce Bucureștiul a ocupat locul al doilea pentru numărul de persoane care nu s-au mai întors din excursii, cu 950 de cazuri raportate în arhivele Securității.