Mariana Grati, o profesoară originară din Republica Moldova care deține și cetățenia României, a discutat despre oportunitățile educaționale din Elveția. În cadrul emisiunii „Românii schimbă comunități”, desfășurată marți, 30 septembrie, aceasta a subliniat că accesul la studii în această țară nu reprezintă o povară financiară extremă pentru diaspora. Conform declarațiilor sale, costurile educaționale sunt relativ accesibile, însă cheltuielile majore sunt legate de nivelul general de viață din Elveția.
După o activitate de 10 ani ca profesor de teatru și arta vorbirii în Republica Moldova, Mariana Grati a decis să se mute în Elveția pentru o schimbare profesională. Aceasta a urmat studii de pedagogie pentru a deveni profesor de clasele primare, reușind ulterior să se angajeze într-o școală de stat. Experiența sa de predare în limba germană a generat întrebări privind posibilitatea de a oferi educație și în limba română pentru copiii comunității.
Ideea de a deschide o instituție de învățământ a pornit din observația comportamentului părinților români și moldoveni din diaspora. Mariana Grati a remarcat că mulți părinți comunică în limba română între ei, dar aleg să vorbească în germană sau franceză cu copiii lor. Această practică duce la pierderea limbii materne, motiv pentru care ea consideră că ar fi necesare școli de limba română în toate locurile unde există comunități de români.
Pentru a implementa acest proiect, Mariana Grati a studiat modelul școlilor de limbă și cultură maternă, care au început să se dezvolte în Elveția încă din anul 1930. Aceste instituții au fost inițial create de migranții italieni care doreau să își păstreze identitatea pentru posibila întoarcere acasă. Modelul a fost ulterior preluat de alte comunități și a obținut acreditări oficiale din partea autorităților elvețiene, devenind un concept dezvoltat la nivel de stat.
Fondatorul Școlii Guguță din Zürich a explicat că inițial proiectul a fost motivat și de dorința de a combate singurătatea resimțită în diaspora. Totuși, scopul principal a rămas crearea unei comunități și oferirea unui suport educațional care să permită copiilor să învețe limba maternă într-un mod firesc. Mariana Grati susține că efortul de a vorbi limba maternă cu copiii este esențial pentru menținerea legăturii cu rădăcinile culturale.
În contextul migrației, relația dintre români și moldoveni din Elveția a evoluat, fiind observată o unitate mai mare între aceste două comunități. Această tendință de integrare culturală subliniază importanța instituțiilor care oferă educație în limba maternă pentru a menține identitatea în cadrul societăților europene diverse.