Sociologul Mădălina Hideg a prezentat, miercuri, 30 septembrie, rezultatele unui sondaj privind modul în care românii percep diaspora și relația cu Uniunea Europeană. Dezbaterea a făcut parte din a patra ediție a proiectului „DIASPORA CREATIVĂ – GÂNDURI PENTRU ACASĂ”, organizat de stiridiaspora.ro în sistem hibrid. Studiul a analizat percepția publicului asupra valorizării experienței cetățenilor aflați în afara țării și a raportării acestora la valorile europene.
Conform datelor prezentate, 7 din 10 respondenți consideră că diaspora poate contribui la schimbarea în bine a României. Totuși, există o discrepanță majoră în ceea ce privește gestionarea acestui potențial, deoarece 8 din 10 persoane susțin că statul român nu reușește să valorifice suficient experiența acumulată de cei din străinătate. Această resursă de capital social și profesional rămâne, în prezent, neintegrată în procesul decizional național.
Eficiența administrației este un alt punct critic evidențiat de sondaj, 8 din 10 respondenți declarând că sistemele administrative din străinătate sunt mult mai eficiente decât cele din România. Acest lucru indică faptul că experiența migrației produce o comparație socială constantă. În acest context, 72% dintre participanți au afirmat că statul ar trebui să consulte mai mult diaspora pentru a îmbunătăți practicile administrative și pentru a permite transferul de bune practici.
În ceea ce privește raportarea la Uniunea Europeană, rezultatele indică o atitudine matură și critică. Deși 63% dintre respondenți se simt cetățeni europeni și 54% consideră că Uniunea Europeană a adus beneficii României, încrederea în instituțiile europene este scăzută. Mai exact, 57% dintre cei care au răspuns spun că nu au încredere în instituțiile europene, iar 60% nu cred că Uniunea Europeană susține dezvoltarea României.
O altă problemă majoră este accesul la oportunități, deoarece 63% dintre respondenți susțin că nu au beneficiat personal de acestea. De asemenea, aproape 7 din 10 persoane cred că valorile europene nu sunt respectate pe deplin în România. În ciuda acestor critici, 8 din 10 cetățeni consideră că România ar trebui să fie mult mai activă în cadrul Uniunii Europene, solicitând o prezență mai vizibilă și mai competentă a statului.
Discuțiile privind integrarea și rolul instituțiilor europene apar frecvent în spațiul public, în contextul diverselor decizii politice de la Bruxelles. Aceste dezbateri privind statutul cetățenilor și relația cu structurile externe sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii dintre România și partenerii europeni. În prezent, societatea românească traversează o perioadă de reevaluare a beneficiilor directe și a modului în care apartenența europeană se traduce în realitate administrativă.