Lorena Cabulea a reușit să își construiască o viață stabilă în Spania, integrându-se complet în comunitatea din Zaragoza. După ce a lucrat anterior în sectorul ospitalității și a înființat o companie de transport, românca a făcut un pas major în cariera sa profesională. Anul trecut, ea a deschis barul-restaurant Plaxinta, situat în cartierul Jesús, marcând astfel o nouă etapă în parcursul său antreprenorial pe teritoriul spaniol.
Denumirea localului, Plaxinta, a fost aleasă cu scopul de a facilita asocierea dintre produs și nume, fiind o adaptare a cuvântului românesc plăcintă. Această decizie de scriere, care utilizează litera „x”, a fost o propunere a fiului Lorenei, pentru a asigura o pronunție apropiată de originalul românesc atât în limba spaniolă, cât și în cea maternă. Lorena a explicat că dorește ca oamenii să facă legătura imediată între denumire și tipul de produs oferit.
Fundamentul afacerii sale este reprezentat de un caiet de rețete moștenit de la bunica sa, care i-a oferit acest lucru cu speranța că o va ajuta să reușească în viață. Lorena utilizează aceste rețete de familie pentru a păstra tradițiile culinare, subliniind că unele dintre preparatele pe care le folosește nu se mai găsesc în prezent în alte locuri. Ea pune un accent deosebit pe utilizarea ingredientelor tradiționale, precum laptele, ouăle și untul.
Deși succesul actual este reprezentat de restaurantul din cartierul Jesús, Lorena Cabulea are un proiect de viitor mai ambițios. Ea își dorește deschiderea unei cofetării dedicate dulciurilor originale ale familiei, însă acest pas a fost amânat din motive personale. Inițial, românca plănuia să pornească acest proiect alături de verișoara sa, însă această din urmă nu a mai putut participa din cauza nașterii unui copil.
În prezent, Lorena Cabulea consideră orașul Zaragoza ca fiind acasă, menționând că fiul ei s-a născut acolo și că nu are intenția de a se întoarce. Afacerea sa funcționează ca un punct de legătură între viața sa din Spania și rădăcinile din România. Prin menținerea acestor tradiții culinare, ea reușește să ducă mai departe gusturile cu care a crescut, transformând o moștenire de familie într-o activitate economică profitabilă.
Eforturile de integrare și dezvoltare economică în străinătate apar într-un context global complex, unde indicatorii de stabilitate variază. De exemplu, datele recente indică faptul că indicele global al sărăciei a cunoscut o creștere, afectând aproximativ 1,2 miliarde de oameni, ceea ce subliniază importanța succesului individual în adaptarea la piețele externe.