Organizarea alegerilor anticipate impune o serie de dificultăți logistice majore, în special pentru comunitățile de români rezidenți în afara țării. Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a explicat că identificarea spațiilor necesare pentru secțiile de vot reprezintă una dintre principalele probleme tehnice. Această situație apare în contextul necesității de a pregăti procesul electoral într-un timp foarte scurt, ceea ce pune presiune pe instituțiile implicate.
Un aspect critic vizează modificarea calendarului electoral pentru a asigura o pregătire adecvată. Adrian Țuțuianu a menționat că este necesară reașezarea acestuia pe o perioadă de 75 de zile, în loc de cele 90 de zile prevăzute în legislația actuală. Această ajustare este considerată esențială pentru a gestiona corect procedurile de organizare, având în vedere complexitatea procesului de identificare a locațiilor de vot necesare pentru diaspora.
Ministerul Afacerilor Externe are rolul de a identifica aproximativ 950 de locații pentru organizarea secțiilor de vot. Adrian Țuțuianu a precizat că, deși unele secții sunt stabilite la ambasade sau consulate, multe alte locații sunt înființate la solicitarea unor comunități mari de români. Aceste ultimele sunt adesea spații private, ceea ce transformă procesul de organizare într-o provocare administrativă și financiară semnificativă pentru stat.
Utilizarea spațiilor private aduce cu sine dificultăți legate de contractare și achiziții publice. Președintele AEP a relatat un exemplu din anul 2025, când în Elveția, la turul 2 al alegerilor prezidențiale, o secție de vot a fost amplasată într-un apartament de la etajul 8 al unui hotel de lângă aeroportul din Zurich. Deși acest lucru permite votul, implică costuri și necesită încheierea de contracte într-un timp foarte limitat.
Problema organizării votului în străinătate a fost un subiect de controversă și în trecut, influențând rezultatele electorale. În timpul alegerilor prezidențiale din anul 2014, au existat numeroase reclamații din partea cetățenilor români care au susținut că numărul secțiilor de vot organizate a fost insuficient. Această criză a votului în diaspora a evidențiat nevoia de o planificare mai riguroasă a infrastructurii electorale externe.
În cadrul sistemului electoral românesc, organizarea votului în afara țării depinde de colaborarea dintre Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Afacerilor Externe. Procesul de stabilire a punctelor de vot trebuie să echilibreze accesibilitatea pentru cetățeni cu respectarea normelor de achiziții publice. Gestionarea acestor locații private rămâne un punct sensibil pentru asigurarea unui proces democratic complet și legal.