Tinerii români adoptă o abordare mult mai pragmatică în alegerea studiilor universitare din străinătate, concentrându-se pe compatibilitatea programelor cu profilul lor academic. Datele furnizate de IntegralEdu pentru anul 2026 indică o diversificare semnificativă a destinațiilor alese, marcând o schimbare de mentalitate față de anii precedenți. Elevii nu mai urmăresc doar țări populare, ci analizează oferta academică, costurile de viață și avantajele profesionale oferite de fiecare universitate.
Deși Olanda rămâne principala destinație pentru studii, aceasta înregistrează o scădere de 10% în numărul opțiunilor alese de tineri. În acest context, alte țări europene experimentează creșteri masive de interes. Danemarca a înregistrat o creștere de aproape 170%, Irlanda de 160%, Italia de aproximativ 120%, iar Franța de 110%. Germania a cunoscut o creștere de 45%, în timp ce Marea Britanie revine pe trend ascendent cu peste 20%.
Schimbarea de direcție se reflectă și în procesul de înregistrare finală la universități. În topul opțiunilor inițiale din dosarele de aplicație se mențin Olanda, Marea Britanie, Italia, Germania și Spania. Totuși, la nivelul înregistrărilor concrete, clasamentul este condus de Olanda, urmată de Italia, Spania, Marea Britanie și Franța. Această diferență evidențiază modul în care elevii își rafinează alegerile pe parcursul procesului de consiliere educațională.
Domeniile de studiu suferă, la rândul lor, o transformare majoră, cu un accent puternic pe tehnologie. Computer Science ocupă prima poziție în opțiunile tinerilor, fiind urmat de Electrical Engineering, Global Law/Law și Aerospace Engineering. International Business, care deținea locul 1 în anul 2025, a fost devansat de aceste specializări, coborând pe poziția a cincea. În restul topului se mai regăsesc arhitectura, turism/ospitalitate și Data Science.
Alexandra Bădescu, Deputy General Manager IntegralEdu, explică faptul că tinerii trec de la conceptul de „țară preferată” la cel de „țară potrivită”. Această maturitate în decizie presupune că universitatea și programul trebuie să răspundă intereselor și planurilor profesionale individuale. Procesul de consiliere devine astfel esențial pentru a identifica instituția care se potrivește profilului academic, bugetului și obiectivelor de carieră ale fiecărui elev în parte.
Această tendință de orientare către specializări tehnologice și inginerie se aliniază cu dinamica globală a pieței muncii, unde competențele în domenii precum inteligența artificială sau datele sunt tot mai căutate. Evoluția preferințelor studenților români reflectă o dorință de a construi trasee academice mai realiste, bazate pe aptitudini concrete, rather than pe simple trenduri de popularitate sau pe presiunea colegilor de generație.