Resursele de magneziu din România atrag interesul companiilor străine, într-un context în care acest metal este esențial pentru industrii precum cea a automobilelor, a avioanelor sau a echipamentelor electronice. În județul Sibiu, se pregătește un proiect de exploatare a rocilor magnezitice în Valea Dobra, care ar trebui să fie completat de o fabrică de procesare. Această investiție este estimată la aproximativ 225 de milioane de euro și ar urma să fie funcțională până în anul 2030.
Proiectul prevede deschiderea unei cariere de suprafață organizată în cinci trepte, unde rocile extrase vor fi concasate mecanic pentru industria materialelor de construcții. Andrei Degeratu, directorul general al companiei implicate, a precizat că licența de exploatare vizează rocile magnezitice, fără a include, în această etapă, obținerea oxidului de magneziu. Pentru transportul minereului către fabrica de procesare, investitorii propun instalarea unui sistem electric de transport pe cabluri, pentru a evita utilizarea vehiculelor de mare tonaj prin localități.
O parte dintre locuitorii comunei Rășinari, aflată în apropierea zonă de exploatare, manifestă rezerve față de acest proiect. Comunitatea, care în număr de aproximativ 5.000 de oameni este cunoscută pentru peisajele naturale și turismul din Mărginimea Sibiului, se teme de impactul asupra mediului. Primarul Bogdan Bucur a anunțat organizarea unui referendum consultativ pe data de 8 noiembrie pentru a afla opinia cetățenilor. Totuși, Andrei Degeratu a subliniat că acest referendum are caracter consultativ și nu poate bloca proiectul din punct de vedere legal.
Controversele au afectat deja planurile de amplasare a unității industriale, deoarece localitatea Săliște a respins inițial propunerea. Primarul Horațiu-Dumitru Răcuciu a declarat că oferta de concesionare a terenului a fost refuzată în urma unor analize interne și a opoziției cetățenilor. Din acest motiv, investitorii trebuie să identifice o altă locație pentru fabrica de procesare. Un alt aspect critic ridicat este prezența posibilă a particulelor de azbest în minereu, informație menționată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, care necesită evaluări tehnice suplimentare.
Analistul economic Cristian Păun subliniază importanța strategică a acestor resurse, menționând că prețul magneziului metalic este cotat la circa 2.200 de dolari pe tonă. Această cerere ridicată este susținută de dezvoltarea tehnologiilor moderne și de nevoia Europei de a reduce dependența de furnizori precum China. Cristian Păun a avertizat că România trebuie să se asigure că aceste bogății sunt valorificate corect și nu sunt extrase într-un mod rudimentar, pentru a aduce un beneficiu real economiei naționale.
În paralel cu aceste proiecte, statul român încearcă să recupereze întârzierile din inventarierea resurselor minerale prin aprobarea unor norme care permit cercetările geologice. România deține zăcăminte strategice și în alte zone, precum litiu în Munții Lotrului, germaniu în Alba sau titan în Gorj. Guvernul urmărește transformarea acestor resurse într-un business real, pentru a evita situația în care bogățiile subsolului sunt exploatate fără a aduce valoare adăugată țării.