Magistrații din Republica Moldova au lansat luni o acțiune de grevă japoneză care urmează să dureze 30 de zile. Aceștia au ales să poarte banderole albe peste mantia de serviciu pentru a semnala nemulțumirea față de noul proiect de reformă a sistemului de salarizare din sectorul bugetar. Protestul vizează modul în care statutul și responsabilitățile funcției judiciare sunt reflectate în noile prevederi legislative propuse de autorități.
Acțiunea de protest a fost inițiată de doi judecători, Ion Chirtoacă, de la Judecătoria Chișinău, și Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni. Totuși, în fața Parlamentului, la ora stabilită, s-a prezentat doar Marina Rusu, președinta asociației „Vocea justiției”. Aceasta a fost întâmpinată de un grup de persoane care au organizat un contra-protest, acuzând magistrații de corupție și afirmând că sistemul de justiție din Republica Moldova nu funcționează corect.
Marina Rusu a subliniat că nivelurile salariale actuale sunt extrem de modeste pentru responsabilitățile pe care le dețin. Ea a precizat că un judecător de primă instanță câștigă între 12 și 13 mii de lei, în timp ce unii primesi de 26–27 de mii de lei, iar secretarii încasează aproximativ 8 mii de lei. Proiectul de lege ar urma să aducă o majorare de doar aproximativ 1.900 de lei, ceea ce reprezintă circa 95 de euro.
Problema salarizării nu îi afectează doar pe magistrați, ci și pe grefieri sau asistenții judiciari, conform declarațiilor de la protest. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că susține revendicările, atât timp cât acțiunea rămâne pașnică și nu blochează activitatea instanțelor. CSM a declarat că formula de salarizare trebuie să reflecte specificul funcției judiciare și să permită atragerea unor profesioniști calificați în sistemul de justiție.
În cadrul acestei greve simbolice, asociațiile profesionale au recomandat suspendarea temporară a ședințelor pentru cauzele care nu sunt de urgență. Magistrații vor asigura însă examinarea dosarelor care implică urgențe, cum ar fi ordonanțele de protecție sau aresturile preventive. Această metodă de protest este utilizată pentru a evita încetarea completă a activității, deoarece legislația din Republica Moldova interzice greva clasică care ar putea bloca actul de justiție.
Conform legislației din Republica Moldova, magistrații nu au dreptul de a organiza greve care duc la sistarea completă a examinării dosarelor. Aceștia pot utiliza doar forme de protest simbolice, precum purtarea bandolelor pe robă, pentru a-și exprima revendicările profesionale fără a încălca dreptul cetățenilor la justiție. Această limitare legală transformă acțiunile de protest în gesturi de solidaritate vizuală, menținând în același timp funcționarea minimă a instanțelor.