O variantă vehiculată în mediul politic sugerează că Laura Codruța Kövesi ar putea fi implicată în procesul de alegere a conducerii Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova. Această posibilitate apare după ce mandatul său la conducerea Parchetului European (EPPO) s-a încheiat pe 30 octombrie. Totuși, conform informațiilor furnizate de InPolitics, nu există în prezent date care să confirme existența unei propuneri oficiale sau a unor discuții concrete privind această mutare la Chișinău.
În prezent, conducerea Curții Supreme de Justiție este asigurată de către judecătoarea Stela Procopciuc, care îndeplinește atribuțiile de președinte în regim temporar. Această situație de interimat persistă de la 11 martie 2024, moment în care postul a rămas vacant după plecarea fostei președinte, Aliona Miron, care a trecut în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Deși Stela Procopciuc a devenit judecătoare cu drepturi depline în iunie 2024, după evaluarea integrității, managementul instanței rămâne provizoriu.
Procesul de selecție pentru funcția de președinte a avansat recent, cu două candidaturi oficiale prezentate în octombrie: Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea. Acesta din urmă este un fost avocat, numit judecător la instanța supremă în 2024, cunoscut pentru activitatea sa în reforma justiției. Plenul Curții Supreme i-a selectat pe ambii candidați pentru etapa următoare, în care Consiliul Superior al Magistraturii va decide cine va prelua oficial conducerea instituției, însă Laura Codruța Kövesi nu figurează pe lista actuală.
O eventuală numire a Laurei Codruța Kövesi ar necesita o procedură juridică distinctă, deoarece șefia instanței este rezervată magistraților din componența Curții Supreme de Justiție. Fosta șefă EPPO ar trebui, în primul rând, să obțină statutul de judecător la această instanță supremă. Legislația moldovenească permite însă accesul specialiștilor din afara sistemului judiciar, cu condiția îndeplinirii unor criterii de experiență profesională și integritate, pe care textul le indică ca fiind îndeplinite de Kövesi.
Pentru a ocupa funcția, ar fi necesar ca fosta șefă EPPO să dețină cetățenia Republicii Moldova și domiciliul pe teritoriul țării. Precedentele istorice arată că aceste cerințe au fost îndeplinite anterior de persoane din România. De exemplu, Anca Dragu a primit cetățenia Republicii Moldova în decembrie 2023, înainte de a fi numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, iar Claudiu Năsui a ocupat funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării după ce și-a dat demisia din Parlamentul României.
Reforma sistemului judiciar reprezintă un pilon central în parcursul european al Republicii Moldova, fiind o provocare constantă pentru autoritățile de la Chișinău. În acest context, consolidarea încrederii publice în actul de justiție depinde de stabilitatea conducerii instanțelor supreme. O eventuală prezență a unei persoane cu experiență la nivelul instituțiilor europene la conducerea Curții Supreme ar putea avea o semnificație politică și simbolică majoră pentru procesul de integrare europeană al țării.