Republica Moldova se confruntă cu o situație hidrologică extrem de gravă, pe măsură ce nivelul apei în râurile Nistru și Prut scade drastic. În Ucraina, lacul de acumulare Novodnestrovsk a trecut de la cota de 121,5 metri la doar 111 metri, ceea ce a forțat trecerea la un regim de echilibrare. Această măsură presupune ca barajul să nu mai acumuleze apă, permițând fluxului din Carpați să curgă direct spre Republica Moldova pentru a atenua criza.
În primele 20 de zile ale lunii septembrie, datele arată un deficit masiv de apă în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. În această perioadă, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, însă deversările către Moldova au însumat 103,7 milioane de metri cubi. Deși acest flux este necesar, nivelul scăzut al apei din lac pune în pericol funcționarea hidrocentralei Novodnestrovsk, deoarece sub cota de 112 metri apar riscuri tehnologice semnificative.
Situația a generat o tensiune politică aprinsă între Chișinău și actori locali. Primarul Chișinăului, Ivan Ceban, a acuzat guvernarea pro-UE că a omis să prevină scăderea deversărilor de la finele lunii septembrie, deși Parlamentul a instituit starea de urgență în domeniul energetic și hidrologic încă pe 22 septembrie. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a respins aceste acuzații, subliniind că politizarea nu va aduce apă sau ploaie și a cerut cooperare pentru asigurarea consumatorilor.
La Chișinău, stația de captare de apă, care deservește 93% din populație, se află într-o poziție vulnerabilă. Infrastructura este una veche, din perioada sovietică, cu țevi fixe care nu pot fi ajustate în funcție de nivelul râului. Pentru a evita funcționarea cu aer, autoritățile au construit un baraj de urgență și au instalat patru pompe puternice pentru a ridica apa de la nivelul inferior al Nistrului până la gurile de captare.
Premierul Vasile Tofan a respins acuțiile că Ucraina este responsabilă pentru criza de apă, argumentând că problema este una regională. Acesta a menționat că și alte cursuri de apă suferă scăderi dramatice, precum Dunărea, care a scăzut de la 3.600 m³/s la aproximativ 1.600 m³/s, sau Prutul, unde debitul a coborât până la 14 m³/s. Guvernul se concentrează acum pe soluții tehnice pentru a menține aprovizionarea populației.
Pe Prut, situația este la fel de critică, cu deversări de 58,83 milioane de metri cubi față de doar 32,23 milioane de metri cubi intrați în lacul Costești–Stânca. Scăderea debitului afectează localități din raioanele Glodeni, Fălești, Leova, Ungheni, Cahul și Cantemir. Autoritățile avertizează că schimbările climatice impun o adaptare urgentă a infrastructurii de captare pentru a putea funcționa chiar și la debite de doar 30 de metri cubi pe secundă.