Pe 27 octombrie 1918, România a luat o decizie care a schimbat radical cursul istoriei naționale prin transmiterea unui ultimatum trupelor de ocupație. Guvernul român a adresat această cerentă forțelor militare germane, austro-ungare și bulgare, solicitându-le retragerea imediată de pe teritoriul țării. Acest pas strategic a reprezentat momentul decisiv pentru reintrarea României în conflictul mondial și a pus bazele procesului care avea să ducă la realizarea Marii Uniri.
Înainte de acest moment de cotitură, statul român se afla într-o poziție de extremă vulnerabilitate geopolitică. După ce Rusia a ieșit din război prin Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost izolată și a fost obligată să semneze umilitorul Tratat de Pace de la București, cunoscut și sub numele de Buftea. Această înțelegere cu Puterile Centrale a dus la pierderea unor teritorii și la impunerea unei dură ocupații militare pe teritoriul național.
Paralel cu ultimatumul transmis trupelor străine, Regele Ferdinand I a luat măsuri esențiale pentru restabilirea autorității statului. Acesta a semnat decretele de remobilizare a Armatei Române și a lansat Proclamația către țară și armată, un document prin care a instruit forțele armate să traverseze granița. Scopul era eliberarea teritoriilor românești aflate sub stăpânire străină și susținerea mișcărilor naționale de eliberare din regiunile ocupate.
Evoluția rapidă a fronturilor Puterilor Centrale a oferit contextul necesar pentru succesul acestei strategii de rezistență. La doar câteva zile după acțiunea guvernului, pe 10 noiembrie 1918, România a denunțat oficial Pacea de la București și a reluat ostilitățile împotriva Germaniei. Armata română a atacat trupele germane aflate în proces de retragere prin Valea Jiului, transformând statutul țării din cel de stat învins în cel de actor beligerant victorios la masa tratatelor de la Paris.
Pe aceeași dată, în anul 1938, la Târgu Jiu, a fost inaugurat ansamblul monumental „Calea Eroilor”, creat de Constantin Brâncuși. Acest proiect, care include Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit, a fost dedicat memoriei eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Deși lucrările au fost coordonate de inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, Constantin Brâncuși nu a fost prezent la ceremonia de inaugurare organizată prin procesiune.
Istoria este marcată de astfel de date care definesc identitatea și suveranitatea națională. Momentul de la 27 octombrie 1918 rămâne un reper fundamental în tranziția de la perioada de ocupație la consolidarea statului modern, fiind un punct de inflexiune care a permis României să își recaperească autonomia și să participe la reconstrucția ordinii europene de după război.