Președintele ASPES, Constantin Boștină, a lansat o analiză critică asupra stării României în anul 2026, argumentând necesitatea unei reconstrucții naționale imperative. Analiza subliniază o evoluție negativă a țării pe mai multe planuri, de la indicatori economici și datorie externă, până la declinul demografic și capacitatea industrială. În acest context, este prezentată inițiativa de lansare a Mișcării pentru Reconstrucția României (MRR), o mișcare civică menită să răspundă lipsei de încredere a majorității cetățenilor în instituțiile statului.
Situația financiară a țării este marcată de o datorie externă care, la 30 iunie 2026, a ajuns la 232,8 miliarde euro. Această sumă reprezintă 61,4% din PIB, depășind un prag critic raportat la 31 decembrie 2025. În plus, România mai deține creanțe externe de încasat de aproximativ 7-8 miliarde dolari după anul 1989. Un aspect critic este faptul că doar plățile pentru dobânzile la creditele externe vor ajunge la valoarea de 12 miliarde euro în cursul anului 2026.
Sectorul industrial a suferit o degradare severă, trecând de la o poziție de top în Europa la sfârșitul anului 1989, când țara avea peste 1.250 de mari întreprinderi, la o poziție mult mai slabă în UE. În semestrul I al anului 2026, volumul producției industriale a înregistrat o scădere de 3,5%, fapt ce a dus la o diminuare de 1,6% a PIB-ului național. Această evoluție contrastează cu o creștere de 1,2% a PIB-ului la nivelul Uniunii Europene în aceeași perioadă.
Capacitatea de producție a fost afectată de dispariția unor ramuri industriale întregi, precum industria tractoarelor, a mașinilor agricole grele, a vagoanelor sau a utilajului petrolier. De asemenea, au fost afectate sectoare precum metalurgia grea, industria zahărului, a uleiului alimentar și a îngrășămintelor chimice. Pe plan social, România se confruntă cu o criză demografică majoră, având peste 4 milioane de persoane în diaspora și o populație ocupată de doar 6,5 milioane de persoane, față de 10,5 milioane în 1989.
Indicatorii sociali indică probleme grave, precum șomajul în rândul tinerilor de 29,9% în trimestrul II din 2026, situând țara pe primul loc în UE. Totodată, peste un milion de persoane percep pensii de 1.281 lei pe lună, într-un context în care coșul minim pentru un trai decent este de 4.322 lei. Problema educației este prezentată prin poziția de codaș în testele PISA și rata ridicată de analfabetism funcțional, în timp ce sistemul de sănătate se confruntă cu mortalitate ridicată și spitale care nu mai pot opera.
Această perioadă de instabilitate economică și socială se înscrie într-un context european marcat de tensiuni și incertitudini. În timp ce România gestionează criza sa internă, la nivel regional apar avertismente privind riscurile de sabotaj și asasinate, semnalate de serviciile de informații din alte state europene. Această atmosferă de nesiguranță accentuează necesitatea unei stabilități interne și a unei reconstrucții a structurilor de producție și a încrederii în autorități.