Consiliul Național de Securitate al Republicii Moldova a decis necesitatea declarării unei stări de urgență în domeniul energetic și hidrologic. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu în urma ședinței de luni, subliniind riscurile generate de creșterea prețurilor la energie și combustibili, precum și situația critică de pe Nistru. Proiectul de lege urmează să fie adoptat de Guvern marți, iar după-amiaza va fi trimis către Parlament pentru aprobare.
Această măsură este menită să permită autorităților intervenții rapide în cazul unor probleme de aproviziene cu carburanți sau în situații de agravare a regimului hidrologic. Guvernul va pregăti planuri pentru diverse scenarii de criză, astfel încât fiecare instituție să aibă proceduri clare de acțiune. Printre priorități se numără asigurarea unor rute alternative pentru importul de energie electrică, inclusiv utilizarea interconexiunilor de 110 kilovolți cu România și crearea de rezerve de echipamente pentru avarii.
Presiunea economică este accentuată de evoluția piețelor internaționale, unde prețul gazelor pe bursa europeană a depășit 83 de euro pentru un megawatt, iar cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă. În acest context, autoritățile vor monitoriza strict stocurile de gaze și de produse petroliere. Maia Sandu a asigurat cetățenii că Guvernul va menține mecanismul de compensații pentru a proteja familiile vulnerabile de impactul tarifelor pe parcursul sezonului rece.
Situația de pe Nistru este considerată alarmantă, deoarece debitul de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut drastic. În perioada 1-20 septembrie, debitul mediu a fost de doar 23 de metri cubi pe secundă, o valoare mult sub nivelul normal de 100-120 de metri cubi pe secundă pentru această perioadă. Această scădere a nivelului apei reprezintă un factor de risc major pentru stabilitatea hidrologică a regiunii și necesită monitorizare constantă.
Securitatea infrastructurii energetice este o altă temă centrală, vizând protecția împotriva atacurilor cibernetice și a utilizării dronelor. Maia Sandu a menționat că obiectivele critice trebuie protejate mai bine pentru a permite remedierea rapidă a eventualelor avarii. Totodată, s-a discutat despre necesitatea modernizării sistemului de supraveghere a spațiului aerian, în contextul în care în 2026 s-au înregistrat 39 de încălcări ale spațiului aerian, față de 17 în 2025.
Protecția spațiului aerian al Republicii Moldova implică și investiții semnificative în apărare. Ministerul Apărării a obținut o finanțare nerambursabilă de 120 de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană cu rază medie. Autoritățile utilizează în prezent sisteme portabile de rachete, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic pentru a contracara amenințările și a asigura detectarea timpurie a obiectelor care încalcă suveranitatea națională.