Fostul ministru Alexandru Rogobete a criticat dur componenta de sănătate a programului de guvernare propus de Siegfried Mureșan, descriind abordarea ca fiind una bazată pe principiul „o să fie bine ca să nu fie rău”. Criticile sale vizează în special capitolul dedicat politicii medicamentului, pe care l-a considerat îngrijorător de subțire. Alexandru Rogobete subliniază că, deși promisiunile privind pacientul și finanțarea sunt prezente, lipsesc detaliile despre sursele financiare, termenii de implementare și resursele umane necesare.
Analiza sa pune sub semnul întrebării capacitatea de aplicare a reformelor fără o strategie clară pentru personalul medical. Alexandru Rogobete întreabă unde se află soluțiile pentru specialitățile deficitare, politica de retenție a medicilor și asistenților sau protecția împotriva epuizării profesionale. El menționează că lipsesc mecanismele pentru rezidenți și soluții concrete pentru reorganizarea timpului de gardă, astfel încât medicii să nu fie nevoiți să lucreze între 20 și 24 de ore.
În ceea ce privește sectorul farmaceutic, Alexandru Rogobete avertizează că politica medicamentului nu trebuie să se concentreze exclusiv pe economie. El susține că lipsesc ținte concrete privind timpul de acces la terapiile inovative, un calendar clar și o strategie pentru cercetarea clinică. Fostul ministru avertizează că o abordare bazată doar pe economisirea costurilor prin utilizarea genericelor poate reduce atractivitatea României pentru investiții și poate duce la costuri medicale mai mari pe termen lung.
Oana Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, este vizată direct de întrebările lui Alexandru Rogobete privind consistența discursului său. Fostul ministru amintește că Oana Gheorghiu a susținut în societatea civilă accesul la tratamente inovative, menționând raportul Dăruiește Viață pentru 2024. El solicită explicații privind modul în care filosofia de a oferi standarde de tratament ridicate se regăsește în programul de guvernare pe care Oana Gheorghiu ar urma să îl aplice.
Problematica accesului la tratamente și a gestionării sistemului de sănătate rămâne un subiect de dezbatere intensă în spațiul public. Un ecosistem farmaceutic sănătos ar trebui să includă simultan producția de generice, accesul la terapii inovative, cercetarea clinică și investițiile private. Alexandru Rogobete insistă că politica medicamentului trebuie să răspundă întrebării despre oferirea tratamentului potrivit la momentul potrivit, nu doar despre cât de ieftin poate fi achiziționat un medicament.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări structurale legate de resursele umane și de modul în care sunt rambursate tratamentele. Deciziile privind politica medicamentului și gestionarea bugetelor de sănătate au un impact direct asupra standardelor de îngrijire oferite pacienților. În acest context, echilibrul între sustenabilitatea economică și accesul la inovație medicală reprezintă un punct critic pentru viitorul sistemului național de sănătate.