Pe rețelele sociale a apărut o tendință tot mai accentuată de utilizare a termenului de „turbo-cancer” pentru a explica decesul sau îmbolnirea gravă a unor persoane publice. Această retorică este întâlnită aproape invariabil la postări despre medici, jurnaliști, profesori sau artiști, indiferent dacă aceștia sunt români sau străini. Analiza profilurilor care adoptă aceste reacții indică faptul că majoritatea aparțin taberei suveraniste, care își adaptează mesajele în funcție de profilul țintei vizate.
Atunci când persoanele afectate sunt percepute ca fiind pro-occidentale sau anti-AUR, mesajele devin extrem de violente, subliniind faptul că decesul este o consecință a alegerilor lor. Exemple de astfel de atacuri au fost observate în cazul Brîndușa Armanca, care a murit la sfârșitul lui august 2026, sau în cazul Lilianei Ruse și al Ionelei Năstase, ambele fiind jurnaliști la Digi24. În aceste cazuri, utilizatorii au postat comentarii care exprimau satisfacția pentru suferința sau moartea acestora, atribuind totul vaccinurilor.
În cazul în care persoana decedată împărtășea valorile taberei suveraniste, reacția este una de suspiciune sau reproș indirect. Astfel, decesul jurnalistului Patrick André de Hillerin sau al lui Viorel Pătrana a fost întâmpinat cu întrebări despre statutul lor de vaccinați. Chiar și în cadrul unor grupări de opoziție, membrii precum Iulian Capsali sau Gabriel Smoleac au exprimat regret sau dubii, sugerând că vaccinarea ar fi putut juca un rol negativ în aceste evenimente tragice.
Medicii au încercat să intervină pentru a infirma aceste acuzații, însă pozițiile lor sunt adesea ignorate în fluxul masiv de informații. Medicul Mircea-Dinu Bordiniuc a subliniat că „turbo-cancer” nu este un diagnostic medical recunoscut în oncologie și că nu există dovezi științifice care să susțină că vaccinurile mRNA provoacă astfel de afecțiuni. El a criticat utilizarea imaginii unor persoane celebre pentru a propaga dezinformări și pentru a induce panică în rândul populației.
Fenomenul de radicalizare online este alimentat de algoritmii care favorizează conținutul care stârnește furie sau indignare. Psihoterapeutul Irina Șubredu explică faptul că rețelele sociale creează realități personalizate, numite „Truman’s Show”, care pot scădea empatia față de ceilalți. De asemenea, o minoritate foarte activă, reprezentând între 3 și 8,5% dintre utilizatori, este responsabilă pentru cele mai crude comentarii, oferind impresia că răutatea este mult mai răspândită decât în realitate.
În contextul actual, discuțiile despre sănătate și vaccinare rămân extrem de tensionate în spațiul public. În timp ce anumite categorii de vaccinuri, precum cea antigripală, pot întâmpina dificultăți de aprovizionare în farmacii, dezinformarea continuă să circule pe platformele digitale. Această polarizare este accentuată de faptul că informațiile false sunt adesea prezentate sub formă de întrebări retorice, ceea ce le permite să evite verificările factuale imediate.