Sari la conținut
Ultima oră România conduce la nivel european în ceea ce privește percepția tinerilor asupra sănătății
Voința Poporului
Sănătate

Carența de magneziu amenință sănătatea sistemului nervos și a oaselor din cauza obiceiurilor alimentare

Lipsa acestui mineral esențial, implicat în peste 300 de procese metabolice, este cauzată de dieta săracă în micronutrienți și de stresul cronic.

3 min citire
Carența de magneziu amenință sănătatea sistemului nervos și a oaselor din cauza obiceiurilor alimentare
Foto: Știrile ProTV

Carența de magneziu reprezintă un dezechilibru nutrițional în creștere, fiind alimentată de schimbările recente în obiceiurile alimentare ale populației. Consumul de produse rafinate și de alimente ultra-procesate, care sunt extrem de sărace în micronutrienți, constituie principalele cauze ale acestui deficit. În dieta zilnică modernă se regăsesc tot mai rar alimente esențiale precum fasolea boabe, linte, nucile, migdalele, tărâțele sau diversele tipuri de cereale integrale.

Stilul de viață alert și stresul cronic, alături de somnul insuficient, cresc semnificativ nevoile organismului de magneziu. Această stare de epuizare rapidă a rezervelor de mineral este agravată de consumul de alcool, care perturbă echilibrul acido-bazic și favorizează pierderea acestuia prin urină. De asemenea, bolile cronice precum diabetul, sindromul X metabolic, hipertensiunea și nivelul ridicat de colesterol sunt afecțiuni care consumă magneziu din organism.

Tratamentele medicale pot contribui, de asemenea, la eliminarea masivă a acestui mineral esențial din corp. Utilizarea antibioticelor, a diureticelor și a antiacidelor are ca efect secundar pierderea magneziului. Este important de menționat că magneziul este indispensabil pentru funcționarea optimă, fiind implicat în peste 300 de mecanisme metabolice și fiind necesar pentru activarea vitaminei D. Fără el, sistemul nervos își pierde echilibrul, iar oasele și dinții își pierd rezistența.

Pentru a compensa acest deficit, trebuie asigurat un aport adecvat prin alimente precum semințele de dovleac, migdalele, caju, semințele de pin sau alunele. Leguminoasele, precum soia, lintea, năutul și quinoa, reprezintă și ele surse importante, la fel ca spanacul sau banana. Totuși, există un paradox: alimente precum spanacul sau migdalele conțin oxalați, iar cerealele integrale sau nucile conțin acid fitic, ambele substanțe creând compuși insolubili care reduc absorbția magneziului.

Ca alternativă la dieta deficitară, persoanele pot opta pentru suplimente, preferabil sub forme organice, cum sunt citratul și glicinatul de magneziu. Acestea se recomandă a fi luate seara pentru a neutraliza stresul zilnic și în timpul mesei pentru a preveni iritația gastrică. O sursă accesibilă este și ciocolata neagră cu un conținut de 70% cacao, care oferă 200mg de magneziu la 100g, având și un efect antistres.

Menținerea unui nivel optim de magneziu este vitală pentru funcția musculară, activitatea inimii și reglarea presiunii arteriale. Deoarece corpul uman nu are capacitatea de a sintetiza singur acest mineral, dependența de aportul exogen prin alimentație rămâne absolută. Un management corect al nutrienților este esențial pentru prevenirea degradării sistemului nervos și a integrității structurale a oaselor și dinților pe termen lung.

Surse

Sursa: Știrile ProTV

Tot în Sănătate