Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) a evidențiat o legătură directă între calitatea somnului și viteza cu care organismul îmbătrânește. Rezultatele cercetării, care au fost publicate în revista The Lancet Healthy Longevity, sugerează că abordarea clinică a insomniei poate avea un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung. Studiul s-a concentrat pe modul în care intervențiile terapeutice pot modifica procesele biologice interne la persoanele vârstnice.
Analiza a vizat aproape 100 de vârstnici care sufereau de insomnie, aceștia fiind selectați dintr-un grup mai larg de 291 de participanți. Cercetătorii au comparat două abordări diferite: un grup a beneficiat de terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, în timp ce celălalt grup a primit doar informații generale despre somnul sănătos. Terapia cognitiv-comportamentală implică lucrul cu un specialist pentru a modifica gândurile, comportamentele și obiceiurile specifice care împiedică pacientul să doarmă corect.
Pentru a măsura impactul, echipa a analizat probe de sânge prelevate înainte de începerea tratamentului și până la doi ani după finalizarea acestuia. Rezultatele au arătat că, în cazul grupului care a primit doar informații educaționale, ritmul de îmbătrânire a crescut semnificativ. În schimb, persoanele care au urmat terapia cognitiv-comportamentală au prezentat o îmbătrânire biologică mai lentă, conform indicatorului numit DunedinPACE, care estimează viteza de îmbătrânire pe baza modificărilor din ADN.
Deși scorurile DunedinPACE nu indică momentul exact al decesului, ele sunt strâns asociate cu o sănătate mai precară și o mortalitate mai ridicată. Autoarea principală a studiului, Judith Carroll, a subliniat că insomnia vârstnicilor este adesea gestionată doar ca pe o problemă de calitate a vieții. Totuși, noile date sugerează că această afecțiune reprezintă un factor de risc biologic care poate fi modificat prin intervenții specifice, fiind prima cercetare care verifică această ipoteză.
Terapia aplicată necesită, de regulă, între patru și opt ședințe pentru a produce primele beneficii vizibile. Comparativ cu utilizarea medicamentelor pentru somn, această metodă terapeutică duce la un număr mai mic de recidive, efectele pozitive menținându-se adesea mult timp după încetarea tratamentului. Deși studiul a oferit rezultate importante, cercetătorii precizează că mecanismele exacte care explică acest efect biologic trebuie investigate în continuare prin studii suplimentare.
Problema insomniei este una majoră la nivel global, afectând o parte semnificativă din populația îmbătrânită. În Statele Unite ale Americii, statisticile indică faptul că între 10% și 25% dintre adulții cu vârsta de peste 65 de ani suferă de insomnie clinică. Această incidență ridicată subliniază necesitatea unor strategii de tratament eficiente pentru a proteja sănătatea biologică a populației vârstnice.