Costurile necesare pentru gestionarea diabetului în România sunt în continuă creștere, ajungând la o valoare de peste 3,3 miliarde de lei pentru anul 2025. Această evoluție financiară este marcată de un ritm accelerat al cheltuielilor, în condițiile în care numărul pacienților tratați a rămas relativ stabil în ultimii ani. Situația indică o creștere semnificativă a costului mediu per asigurat, fapt determinat direct de introducerea unor terapii medicale moderne în sistemul de sănătate.
Conform datelor furnizate de CNAS, peste 1,3 milioane de persoane sunt înscrise în Programul Național de Diabet. Din totalul de aproximativ 1,8 milioane de pacienți înrolați în cele 17 programe curative gestionate de instituție, marea majoritate se află în acest program specific. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele care exercită atribuțiile de președinte al CNAS, a subliniat că în ultimii cinci ani costul diabetului a crescut cu 59%, reflectând presiunea financiară extremă asupra bugetului de sănătate.
O problemă majoră identificată de autorități este modul în care obezitatea, factor de risc pentru diabetul de tip 2, este gestionată în sistemul medical. Deși generează costuri indirecte uriașe prin complicații cardiovasculare sau renale, obezitatea este rar identificată ca diagnostic principal în fișele medicale. Larisa Mezinu-Bălan a declarat că „plătim târziu pentru această boală și plătim mai scump”, pledând pentru investiții mai mari în monitorizarea timpurie prin rețeaua de medicină de familie.
Pentru a ușura situația pacienților, CNAS pregătește modificări legislative care să simplifice accesul la resurse. Instituția intenționează să creeze un mecanism de finanțare pentru consumabilele necesare pompelor de insulină prin intermediul farmaciilor cu circuit deschis. Această măsură are scopul de a reduce povara administrativă și numărul de deplasări pe care pacienții trebuie să le efectueze către spitale, conform celor comunicate de Larisa Mezinu-Bălan.
Implementarea acestui nou mecanism de finanțare prin farmaciile cu circuit deschis este văzută ca o soluție pentru a răspunde nevoilor exprimate de beneficiari. Larisa Mezinu-Bălan a menționat că intenția este de a construi acest sistem astfel încât să se reducă din povara pe care o resimt pacienții în mod repetat. Această schimbare vizează optimizarea procesului de distribuție a consumabilelor medicale necesare tratamentului continuu.
Gestionarea bolilor cronice netransmisibile reprezintă o provocare constantă pentru bugetul de stat, fiind strâns legată de stilul de viață și de prevenția medicală. În cadrul sistemului de asigurări de sănătate din România, gestionarea programelor curative necesită un echilibru între accesul la tehnologii de ultimă oră și controlul cheltuielilor publice. Creșterea costurilor per pacient subliniază necesitatea unei strategii de monitorizare mai eficiente a factorilor de risc.