Cercetări recente, publicate în Nature și preluate de ScienceAlert, indică faptul că expunerea la temperaturi scăzute, dar moderate, ar putea avea un impact pozitiv asupra duratei vieții și a sănătății. Studiile efectuate pe organisme model și pe celule umane sugerează că acest proces nu este doar o simplă încetinire a metabolismului, ci implică un răspuns biologic activ și specific al organismului în condiții de frig.
Un element central identificat în acest proces este metabolitul numit dihidrobiopterin (BH2), care activează mecanisme biologice benefice. În experimentele realizate pe nematode, expunerea la o temperatură de 15°C a dus la o creștere a duratei de viață. Acest rezultat a fost obținut prin creșterea producției enzimei CAT-4 în mușchii viermilor, proces care a stimulat formarea metabolitului BH2, cel care joacă rolul de activator.
După formare, BH2 este transportat către alte țesuturi, unde se transformă în tetrahidrobiopterin (BH4), o moleculă bioactivă esențială pentru sinteza tiroxinei. Biologul molecular David Vilchez, de la Universitatea din Köln, Germania, a declarat că sunt încântați să demonstreze că temperaturile ușor scăzute declanșează producția semnificativă a acestui metabolit specific, care este sintetizat, stocat și ulterior eliberat de țesutul muscular.
Un beneficiu major identificat este menținerea proteostazei, adică echilibrul proteinelor în interiorul celulelor. În modelele de boală Huntington, cercetătorii au observat că BH2 reduce acumularea proteinelor dăunătoare, prevenind astfel deteriorarea celulelor. Testele pe celule umane au confirmat că adăugarea de BH2 diminuează acumularea de proteine anormale asociate cu scleroza laterală amiotrofică și cu boala Huntington.
Combinația dintre BH2 și tiroxină a demonstrat o eficiență semnificativă în reducerea semnelor morții programate ale neuronilor motori afectați de aceste boli. Totuși, autorii studiului subliniază că modul în care frigul influențează speranța de viață la oameni rămâne un subiect care necesită studii suplimentare, deoarece mecanismele exacte de aplicare la nivelul speciei umane nu sunt încă pe deplin înțelese de către comunitatea științifică.
Deși studiile pe modele biologice oferă perspective noi asupra longevității, aplicarea acestor descoperiri în practica medicală umană necesită validări riguroase. În prezent, cercetarea în domeniul biologiei moleculare se concentrează pe înțelegerea modului în care metabolii precum BH2 pot fi utilizați pentru a gestiona bolile neurodegenerative, oferind posibile noi direcții pentru prevenirea degradării celulare cauzată de proteinele anormale.